Vicepremierul ceh, Pavel Belobradek, a afirmat, vineri, că propunerea Comisiei Europene, privind cotele obligatorii de refugiați, amintește de Tratatul încheiat de Hitler și puterile europene, la Munchen, în 1938, prin care Cehoslovacia de la vremea respectivă a rămas fără o treime din teritoriu, informează EFE, citat de Agerpres.
„Acordul asupra cotelor de refugiaţi aminteşte cehilor de un moment istoric, şi anume de acela când s-au luat decizii fără noi asupra teritoriilor noastre”, a spus vicepremierul Pavel Belobradek, într-o declaraţie publicată vineri în cotidianul local Hospodarse Noviny.
Politicianul creştin-democrat s-a referit la acordul între Germania, Italia, Franţa şi Marea Britanie pentru temperarea veleităţilor expansioniste ale lui Hitler şi prin care i s-a oferit acestuia o parte a Cehoslovaciei în urma unui summit la care reprezentanţii guvernului de la Praga nici măcar nu au fost invitaţi.
Vicepremierul ceh consideră că este mai oportun şi economic să fie ajutaţi refugiaţii în afara Uniunii Europene. „Dacă am avea grijă acolo de refugiaţi, ar fi de opt ori mai ieftin ca în Europa. Astfel am putea ajuta de opt ori mai mulţi oameni”, a indicat Pavel Belobradek.
Citește și: Viktor Orban critică în termeni duri noile propuneri ale Comisiei Europene privind refugiații
Și premierul ungar Viktor Orban consideră „scandalos” planul Comisiei Europene privind amendarea statelor membre cu 250.000 de euro pentru fiecare imigrant pe care îl refuză. Șeful Executivului ungar a precizat că, în ultimii șapte ani, fiecare ungur a primit în jur de 4.000 de euro în fonduri de la Bruxelles, iar 250.000 de euro ar însemna în medie pentru fiecare cetăţean al ţării câştigurile din 39 de ani.
Astfel, el a descris propunerea drept „o lovitură în stomac” și i-a acuzat pe liderii de la Bruxelles că trăiesc într-un turn de fildeş. „Nu înţeleg realitatea şi nu-şi dau seama despre ce vorbesc”, a spus el.
Comisia Europeană a propus, miercuri, instituirea unui mecanism automat și permanent de repartizare a migranților între statele Uniunii Europene. Totodată, statele membre care nu acceptă cotele obligatorii ar putea primi amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, relatează agenţiile internaţionale de presă, citate deAgerpres.
Propunerile au fost avansate în cadrul iniţiativei de revizuire a regulamentului de la Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în Uniunea Europeană, iar acest mecanism vine suplimentar faţă de cel adoptat în luna septembrie şi care prevede redistribuirea a 160.000 de migranţi.
Astfel, fiecărei ţări a Uniunii Europene i se va aloca un procent din totalul migranţilor extracomunitari veniţi în UE, pe baza unui algoritm ce va lua în calcul populaţia fiecărei ţări, PIB-ul ei şi numărul de refugiaţi deja primiţi. Dacă numărul migranţilor veniţi din afara UE depăşeşte cu 50% cota de referinţă a unei ţări anume, atunci se va activa automat mecanismul de redistribuire a migranţilor.
Comisia Europeană susţine că astfel va fi promovată migraţia legală şi va fi descurajată migraţia de masă de care profită în prezent traficanţii. Sistemul de redistribuire a migranţilor poate fi corectat punctual pentru a se asigura protecţia copiilor neînsoţiţi şi dreptul la reîntregirea familiilor.
Dacă un stat refuză să preia migranţii care îi vor fi repartizaţi conform acestui sistem, atunci acel stat va trebui, conform acestei propuneri, să plătească o amendă de 250.000 de euro pentru fiecare migrant, bani ce ar urma să fie alocaţi statului unde în final rămâne refugiatul respins.
„Nu există solidaritate a la Carte în această Uniune”, a spus în faţa presei vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care a prezentat proiectul. „Există o cale de a arăta solidaritate în situaţia în care nu poţi prelua refugiaţii care îţi sunt alocaţi”, astfel a justificat el propunerea privind plata a 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Surse comunitare admit că această sumă este exagerată, dar menţionează că ea a fost avansată pentru a „descuraja” statele să se opună aplicării unui asemenea mecanism. Dacă va fi adoptat, sistemul cotelor permanente va fi obligatoriu numai pentru 25 dintre cele 28 de state membre ale UE, întrucât Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca beneficiază, conform tratatelor europene, de o derogare de la aplicarea deciziilor din domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. Totuşi, ele vor putea să participe voluntar la acest mecanism de relocare.
Având în vedere că în prezent migranţii veniţi mai ales din Orientul Mijlociu şi Africa se îndreaptă cu predilecţie către statele cele mai dezvoltate ale blocului comunitar sau către cele care oferă ajutoarele sociale cele mai generoase, în propunerea de miercuri Comisia Europeană a cerut să fie sancţionaţi acei migranţi care nu depun cererea de azil de îndată ce au intrat în UE sau care, în timp ce această cerere le este examinată, pleacă înspre alte state. De asemenea, solicitanţii de azil vor avea dreptul să primească ajutoare sociale numai în ţara unde vor fi repartizaţi conform cotelor.
Pentru aplicarea acestor cote, actualul Birou European de Sprijin va fi reorganizat şi va deveni Agenţia Uniunii Europene pentru Azil. De asemenea, va fi îmbunătăţit şi sistemul Eurodac, în care sunt stocate amprentele digitale ale migranţilor, pentru a se facilita expulzarea celor care nu au dreptul să primească azil. Propunerile mai includ şi măsuri pentru grăbirea examinării cererilor de azil.
