DIICOT a dispus sechestru asigurator pe bunuri în valoare de aproximativ 700 de milioane de dolari (trei miliarde de lei), într-un dosar nou dosar „Rompetrol- KazMunayGas” în care sunt urmărite penal 14 persoane. Între cei urmăriți penal s-ar afla și magnatul Sorin Marin, părintele Fundației „Anonimul”, spun sursele României Libere. Procurorii ar fi pus sub sechestru asigurator bunuri lui Sorin Marin, ale altor trei responsabili ai firmelor Rompetrol, precum și asupra bunurilor KazMunayGaz Internațional NV ( fosta The Rompetrol Group NV) , SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fosta SC Rompetrol SA) și SC Rompetrol Rafinare SA
Instrumentarea dosarului a început în 2015. Ancheta a trenat o scurtă perioadă deoarece a fost începută de un procuror care între timp s-a pensionat, iar noul procuror de caz a avut de studiat circa 3.100 de volume, ne-a declarat șeful DICOT, Daniel Horodniceanu.
Dosarul este o disjungere din dosarul mare „Rompetrol”, în care mai multe persoane au fost condamnate definitiv și în care a fost judecat și omul de afaceri Dinu Patriciu. În privința lui Patriciu, procesul penal s-a încheiat în urma decesului.
Surse: Ponta și Niță vor fi audiați
În dosar se „analizează” și hotărârea Guvernului Ponta prin care s-a stins datoria de circa 760 de milioane de dolari (pe care a preluat-o KazMunayGas prin achiziționarea Rompetrol de la Dinu Patriciu și asociații). Prin ștergerea datoriei și nerealizarea clauzelor contractului, statul român a fost prejudiciat cu peste 700 de milioane de dolari. Sursele României libere spun că vor fi audiați atât fostul premier Victor Ponta, cât și fostul ministru pentru Energie, Constantin Niță.
Ce conține Horărârea Guvernului Ponta care avantaja KazMunayGas
Potrivit hotărârii de Guvern, „se sting, pe cale amiabilă și reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată dintre Ministerul finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group NV se angajează ferm să achiziționeze un număr de acțiuni emise de Societatea Rompetrol Rafinare SA Constanța, reprezentând 26,6959% din capitalul social în schimbul a 200 de milioane de dolari SUA și obligația părții române de a oferi spre vânzare aceste acțiuni.Totodată se reglementează principiile referitoare la înființarea, organizarea și funcționarea unui fond de investiții în sectorul energetic sub forma unei societăți de acțiuni la care aportul The Rompetrol Group NV va fi de 150 de milioane de dolari SUA și o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să dețină o participație de 20%”.
Cu un an înainte Guvernul Ponta încercase, împreună cu Parlamentul, să încheie un Memorandum cu Rompetrol, care să acționeze ca text de lege, avantajos pentru KazMunayGas, memorandum declarat neconstituțional de Curtea Constituțională a României. Ponta a încercat să treacă și prin Consiliul Suprem de Apărare al Țării acest Memorandum, dar s-a opus președintele țării de atunci, Traian Băsescu. Prin aceste tertipuri, Victor Ponta încerca să scape de eventuale răspunderi penale.
Citește și: Cine a fost condamnat în PRIMUL dosar Rompetrol
Care sunt infracțiunile și cine sunt responsabilii de la Rompetrol care au bunurile sub sechestru asigurator
Sechestrele în noul dosar penal au fost puse pe bunurile a patru foști directori de la Rafinăria Petromidia şi benzinăriile grupului Rompetrol. În dosar sunt anchetate 14 persoane pentru o adevărată arhivă de infracțiuni și anume: constituire de grup infracțional organizat,complicitate la abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital, utilizarea privilegiată a informațiilor.
Între cele 14 persoane anchetate s-ar afla magnatul Sorin Marin(acționar Rompetrol, părintele Fundației „Anonimul”), ca si foștii directori Petromidia-Rompetrol și anume Alexandru Nicolcioiu ( vicepreședinte Rompetrol Rafinare), Florin Eric Chis (vicepreședinte Rompetrol) și Adrian Constantin Volintiru (director Petromidia- Rompetrol)
KazMunayGaz Internațional NV ( fosta The Rompetrol Group NV) , SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fosta SC Rompetrol SA) și SC Rompetrol Rafinare SA sunt introduse ca părți responsabile civilmente în acest dosar. S-au pus sechestre și pe bunurile acestora până la concurența sumei de circa 3.000.000.000 lei (peste 700 milioane de dolari)
Cum a fost prăduită România de 700 de milioane de dolari SUA
Potrivit DIICOT, în noul dosar există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.
La grupul infracţional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care prin exercitarea cu rea credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice(creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţiomal sau al entităţilor juridice ce au făcut/fac parte din grupul ROMPETROL a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea odonanţei de urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
Acte procedurale ale procurorilor
Prin ordonanţa din data de 06.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând unui număr de 4 suspecţi cât şi asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând KAZ MUNAY GAZ INTERNATIONAL NV(fostă THE ROMPETROL GROUP NV), SC OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA(fostă SC ROMPETROL SA) şi SC ROMPETROL RAFINARE SA în calitate de părţi responsabile civilmente.
Prin ordonanţa din data de 06.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO asupra acţiunilor pe care KAZ MUNAY GAZ INTERNATIONAL NV(fostă THE ROMPETROL GROUP NV) şi SC OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA(fostă SC ROMPETROL SA) şi SC ROMPETROL RAFINARE SA le deţin la societăţi comerciale de pe teritoriul României.
Prin ordonanţa din data de 06.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, în ceea ce priveşte sumele provenite din salarii, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de către un număr de 4 persoane fizice.
Dosarul inițial era deschis pentru evaziune fiscală și manipularea pieței de capital. În acel dosar era vizat Dinu Patricu.
Deschiderea acestui nou dosar vine la două spătămâni după ce pachetul de acțiuni ale Rompetrol a fost cumpărat de o firmă chineză. Este vorba despre China Energy Company Limited. Compania chineză este al patrulea proprietar al Rompetrol.
Citește și: Grupul Rompetrol a fost cumpărat de China
Sechestrul pus de procurori nu afectează activitatea rafinăriei.
Șeful DIICOT anunța, în martie 2016, investigarea în forță a dosarului Rompetrol II
În luna martie, șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, susținea că dosarul Rompetrol disjuns din cel în care a fost judecat Dinu Patriciu are 3.100 de volume, iar prejudiciul din dosar este unul „impresionant”: „E într-adevăr impresionant prin prejudiciul care probabil că până la urmă va fi cuantificat într-o sumă exactă. La acest moment, vorbim de zeci de milioane de dolari la acel moment. Zeci de milioane la momentul inițial cred că s-ar putea transformă undeva spre sute de milioane. Nu aș putea da o cifră exactă acum pentru că nu aș vrea să greșesc”.
Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005. DIICOT a început urmărirea penală a omuluid e afaceri Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol.
Conform procurorilor DIICOT, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, administratorul Rompetrol SA şi-a însuşit suma de 85 milioane de dolari, viraţi companiei petroliere de către Libia, în baza acordului EPSA.
Documentul se referea la exploatarea zăcământului libian de la Murzuk şi prevedea că profitul va fi împărţit pe jumătate cu statul român, a cărui companie petrolieră îl descoperise.
Fostul om de afaceri Dinu Patriciu ar fi încercat să piardă urma banilor din Libia prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrul grupului Rompetrol.
Cine a fost condamnat în PRIMUL dosar Rompetrol
În primul dosar Rompetrol, instanța Curții de Apel București i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe Sorin Roşca Stănescu (atunci senator PNL) la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, Roșca Stănescu a executat doi ani şi patru luni de închisoare.
Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Pedeapsa a fost sporită cu opt luni, Pantiş executând doi ani şi opt luni.
Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Anghelache a fost achitată pentru aderare la un grup infracţional organizat, iar instanţa a mai dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de fals intelectual.
Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului şi achitat pentru aderare la un grup infracţional organizat.
Prin aceeaşi decizie, Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a primit patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare cu executare.
În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, s-a dispus încetarea procesului penal pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, ca urmare a prescripţiei. El a primit, însă, cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional.
Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, respectiv aderarea la grup infracţional. Pedeapsa a fost sporită cu un an, astfel că Simulescu a primit, în final, patru ani cu executare.
Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că pedeapsa finală a fost de doi ani şi patru luni de închisoare.
Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.
Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.
Prin decizia instanţei, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligaţi să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.
De asemenea, inculpaţii au fost obligați să plătească, în solidar, 20.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Dinu Patriciu, pentru care procesul a încetat deoarece a survenit decesul, a fost trimis în judecată pentru delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.
