Interviu. Anca Pavel-Nedea, președintele Autorității Naționale pentru Turism: România, destinaţii cu natură sălbatică, cultură și viață autentică

România a rămas fără fonduri europene ne­rambursabile dedicate exclusiv promovării turistice pe plan extern. Astfel, în 2016, Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) trebuie să se descurce cu un buget de marketing de 9 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) și cu ajutorul unor parteneriate și protocoale. În interviul acordat „României libere“, președintele ANT, Anca Pavel-Nedea, arată că instituția va încerca să suplinească lipsa banilor și o puternică promovare a brandului de țară în cadrul unor evenimente internaționale locale, precum Festivalul Internațional de Muzică Clasică „George Enescu“, Electric Castle și UNTOLD, dar și prin afilieri sau participări la alte evenimente internaționale.

La 31 decembrie 2015, toate proiectele care au permis ANT atragerea de fonduri europene pentru promovarea Romaniei în străinatate s-au închis. Care ar fi procedura prin care România să poată atrage noi astfel de fonduri? 

Anca Pavel-Nedea: Pentru noua perioadă de programare, aferentă 2014-2020, statul român nu a mai reușit să includă fonduri neram­bursabile dedicate exclusiv promovării României pe plan extern. Procedura prin care România ar putea să implementeze proiecte de promovare externă a produselor și destinațiilor sale turistice cu finanțare europeană ar consta în redeschiderea unui capitol de negocieri cu Comisia Europeană, care să se concre­tizeze în modificarea unuia dintre programele deja aprobate prin includerea unei axe dedicate exclusiv acestui tip de activități.

Care este bugetul pe care-l are ANT la dispoziție acum pentru 2016?

A.P.N.: Bugetul de marketing aferent anului 2016 este de 9 mi­lioane lei cu TVA. Deși este un buget foarte redus, nevoia României de promovare fiind una mai mare, Autoritatea Națională pentru Turism și-a făcut o stra­tegie prin care țara noastră va fi promovată în asociere cu cei 25 de ambasadori ai turismului românesc, dar și cu personalități internaționale. De asemenea, se continuă promovarea prin participarea la târguri interne și internaționale de turism. Printre alte proiecte aflate în planul de acțiuni demarate în acest an se numără realizarea standului unic amenajat, realizarea site-ului www.romania.travel, promovarea României prin campanii online, prin asocierea brandului tu­ristic al României cu evenimente culturale recunoscute la nivel intern/internațional sau asocierea brandului turistic al României cu evenimente sportive recunoscute la nivel internațional. Instituția noastră va promova brandul de turism al României în cadrul unor
evenimente consacrate, cum ar fi Festivalul Internațional de Muzică Clasică „George Enescu“, Electric Castle, UNTOLD.

Spuneați la un moment dat că încercați un parteneriat cu Google pentru a intra cu reclama pe YouTube. Care este stadiul acestui parteneriat? 

A.P.N.: În acest moment suntem în faza de semnare a protocolului de colaborare între ANT și Google. În baza programului stabilit în comun cu Autoritatea Națională pentru Turism, Google va pune la dispoziție folosirea platformelor Google, a uneltelor de cercetare a pieței, dar și promovare online prin intermediul Google AdWords. Toate aceste demersuri au ca scop promovarea cât mai bine țintită a destinației „România“ pe aceste canale de comunicare.

Care sunt cele mai importante puncte din strategia ANT de promovare a turismului in România pe anii următori?

A.P.N.: Pe termen scurt şi mediu (2017-2020), vom acţiona în primul rând pentru creșterea notorietății României și crearea unei imagini nuanțate, atât la nivel extern, cât și la nivel intern, privind avantajele competitive ale României ca destinație turistică. Esenţa viziunii de marketing asupra turismului românesc implică creșterea puterii brandului turistic și a notorietății acestuia, în vederea creșterii încasărilor din turismul generat de rezidenții și nerezidenții din România. România îşi propune să acceseze atât piețele tradiționale, respectiv: Germania, Austria, Rusia, Italia, Spania, Israel, Polonia, Franța, UK, SUA, Ungaria, cât și cele de oportunitate: China, Japonia, India și Emiratele Arabe Unite.

Campaniile de promovare a României vor accentua unul dintre atributele cele mai importante ale turismului: acela de ambasador și promotor al valorilor naturale și culturale, prin intermediul cărora ne vom defini și ne vom consolida poziția între destinațiile turistice zonale și globale. În acest context, trebuie bineînțeles luate în calcul condițiile favorabile geostrategice și geopolitice din zonă și faptul că unele destinații turistice, ajunse la maturitate, au deja o notorietate crescută pe plan european și global  (ex: Transilvania, Maramureș, Bucovina, Delta Dunării).

Pe lista de proiecte care au fost depuse și care sunt în curs de evaluare sunt doar două pro­iecte, ambele pentru regiunea Delta Dunării –  „Observatorul Dunării privind turismul durabil“ și  „Transdanube.Pearls“.

A.P.N.: Primul dintre proiecte își propune să ofere o abordare integrată în comun pentru monitorizarea și gestionarea datelor în domeniul turismului în regiunea Dunării, încercând să asigure o viziune comună pentru utilizarea diversității patrimoniului natural și cultural ca bază pentru creșterea și dezvoltarea durabilă în regiune. Proiectul „Transdanube.Pearls“ sprijină dezvoltarea unui model european care să ofere informații integrate pri­vind turismul și mobilitatea pentru turiști și localnici în regiunea Dunării. Idea principală a pro­iectului este de a dezvolta o rețea de regiuni/orașe/destinații („Perle“), conectate între ele, la care se poate ajunge cu mijloace de transport durabile care să fie prietenoase cu mediul înconjurător.

A devenit Delta Dunarii zona turistică nr. 1 prin care ANT dorește să atragă turiști străini în România? 

A.P.N.: Opinia noastră pentru Delta Dunării este că aceasta nu a devenit destinația numărul 1, deși este una dintre cele mai importante destinații turistice din România. Cele trei Proiecte pe Dunăre/Delta Dunării sunt în strânsă legătură cu potențialul acestei zone, dar și condițiile de eligibilitate, necesare derulării unui proiect în regiunea transfrontalieră România/Bulgaria. Această regiune include, pentru România, şapte judeţe (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași şi Constanța), iar pentru Bulgaria – opt districte.

Trebuie să pornim de la un fapt recunoscut de toată lumea: Delta Dunării este unică în lume, fiind singura deltă declarată rezervaţie a biosferei, un muzeu viu al biodiversităţii, unde întâlnim 30 de tipuri de ecosisteme! Este una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă, având cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, reprezentând o bancă de gene naturală, de va­loare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, fiind, după Insulele Galapagos și Marea Barieră de Corali al treilea mare patrimoniu de biodiversitate de pe pământ.

Dar există și câteva probleme legate de Deltă: infrastructura și sezonalitatea.

A.P.N.: Vreau să subliniez faptul că în Delta Dunării se va derula în perioada următoare un program de finanțare (Investiții Teritoriale Integrate), care poate fi o oportunitate pentru turism, prin dezvoltarea infrastructurii, a condițiilor de acces, cazare, agrement etc., ITI – Delta Dunării fiind cel mai mare proiect de investiţii al României în acest moment. Din păcate Delta Dunării are o sezonalitate asemănătoare litoralului românesc, deși situația nu este identică, Delta este deosebită în toate anotimpurile, de aceea trebuie să educăm turiștii și să-i informăm de acest lucru; în deltă nu ajungi doar pentru soare și distracție, ci vii pentru păsări, pește, plante, peisaje, care au farmecul lor în fiecare anotimp (întrebați un pescar, un ornitolog, să vedeți ce vă spune!). Trebuie, pentru a promova Delta, să luptăm cu o problemă, lipsa unei informări corecte privind capabilitatea zonei de a oferi servicii civilizate. Mai trebuie lucrat la această imagine, turiștii străini își imaginează o zonă sălbatică lipsită de facilitățile, absolut necesare practicării unui turism modern, fiind surprinși de ce găsesc în Delta Dunării. În ultima perioadă s-au înregistrat pași importanți în dezvoltarea spațiilor de cazare, alimentație, transport și agrement. În acest moment, în deltă sunt peste 250 de unități de cazare cu peste 5.500 locuri de cazare, peste 2.000 de locuri fiind în unități de 4 și 5 stele.

Care sunt principalele categorii de turiști pe care România vrea să îi atragă și ce le pune acestora la dispoziție? 

A.P.N.: Grupurile-țintă cărora ne adresăm sunt în principal consumatorii finali (turiştii) şi în secundar touroperatori, grupuri de agenţii de voiaj, furnizori de pachete turistice special, asociaţii, cluburi etc. România continuă să se adreseze celor ce au o dorinţă puternică de a explora destinaţii cu natură sălbatică, cultură și viață autentică, deplasându-se de la o atracţie la alta şi trăind experienţe care oferă senzații aparte. Din cercetarea pe eșantion reprezentativ al turiștilor din țările vizate (Austria, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Rusia și Statele Unite ale Americii) aflăm că destinațiile cele mai atrăgătoare din România ar fi cele asociate cu natura: vacanțele la munte, natura sălbatică și parcurile naturale, urmate de circuite. Din punct de vedere socio-demografic, tinerii și cei necăsătoriți, precum și călătorii fără familii, de vârstă mijlocie, sunt cei care ar fi interesați să viziteze cel mai des România.

În contextul crizei dintre Ankara și Moscova, România și-a arătat interesul pentru atragerea mai multor turiști ruși în 2016. Care sunt concluziile acestor întâlniri? 

A.P.N.: În urma consultărilor ce au avut loc atât la nivel guvernamental, cât și între tourope­ratori ruși și români, s-a stabilit necesitatea unei promovări cât mai susținute, inexistentă până acum pe piața rusă. Aceasta ar trebui realizată prin participarea la târguri, la evenimente de profil, realizarea de infotripuri cu delegații de specialiști și media din Rusia,  pe teritoriul României, cât și realizarea de roadshow-uri în diferitele regiuni ale Federației Ruse.

Turiștii ruși erau foarte doriți în stațiunile de pe litoralul turcesc (până la finalul anului trecut) și la fel de așteptați în Grecia – deoarece preferau unitățile de cazare „deluxe“ și cheltuiau mult pe servicii extra. Cum putem atrage un număr mare de rusi în condițiile în care la noi unitățile „deluxe“ sunt puține? 

A.P.N.: Litoralul românesc, din fericire, se bucură de un număr ridicat de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate la categoria 4 și 5 stele, aceasta datorită operatorilor economici din turism care au crezut în potențialul pe care zona de litoral îl deține și au investit mi­lioane de euro, fie în renovarea unor foste unități de cazare
vechi, fie în construirea unor structuri noi.

Mai exact, în stațiunile turis­tice de pe litoral (exceptând unitățile ce se află în municipiul Constanța), sunt 61 de structuri de cazare clasificate la categoria 4 stele, și 7 structuri de cazare clasificate la categoria 5. Mai nou, începând cu vara acestui an, pe întreg litoralul românesc vor fi 21 de hoteluri ce asigură servicii all-inclusive, iar de curând a fost reclasificat primul hotel tematic de pe litoral.

În ultimii ani am remarcat o mai bună organizare a standurilor la marile evenimente internationale dedicate turismului. Totuși, sunt marile târguri de turism din lume importante pentru România?

A.P.N.: Prezența Autorității Naționale pentru Turism la manifestările expoziționale externe reprezintă o componentă esențială în promovarea Româ­niei, având ca scop creșterea circulației turistice, promo­varea produselor turistice ro­mânești, îmbunătățirea per­cepţiei şi a gradului de cunoaş­tere a României etc.