Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România (UNAPER) solicită audieri la CEDO privind soluţionarea dosarelor de restituire a proprietăţilor, scrie Mediafax.
Uniunea reclamă lipsa de interes a autorităţilor în această privinţă.
În opinia UNAPER, autorităţile nu acceptă niciun fel de discuţii constructive cu asociaţiile de proprietari, pe subiectul retrocedărilor.
Astfel, UNAPER acuză conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor că a invitat de pe o zi pe alta asociaţiile de proprietari, doar pentru a realiza o formalitate – consultarea proprietarilor.
„Conţinutul discuţiilor purtate ne întăreşte convingerea că guvernul nu are nici cea mai mică intenţie de a rezolva problema retrocedărilor, ci doar să adopte o lege în termenul indicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile asociaţiilor de proprietari de modificare a proiectului de lege au fost toate respinse urmând a fi menţinute prevederile actuale. Acestea încalcă însă principii fundamentale ale Convenţiei Drepturilor Omului, având în vedere schimbările care vor apărea în timpul jocului. Se va realiza o discriminare între cei care au obţinut deja despăgubiri şi ceilalţi, care au avut neşansa de a nu li se fi soluţionat notificările până în prezent”, se arată într-un comunicat transmis, luni, de UNAPER.
Asociaţiile de proprietari consideră că Guvernul, prin această lege, nu intenţionează să despăgubească proprietarii, ci să-i oblige să-şi vândă drepturile „samsarilor”, aceştia urmând să fie din nou beneficiarii principali ai acestei proceduri de restituire în natură, după ce acţiunile la Fondul Proprietatea au fost cumpărate în principal tot de aceştia.
„Proiectul de lege este denumit, probabil în mod ironic, «măsuri pentru finalizarea procesului de restituire». Nu ştim la ce finalizare s-au gândit cei care au elaborat proiectul, dar ştim că miza acestei legi o constituie sute de mii de hectare de teren care, prin modul de aplicare a acestui act normativ, vor ajunge la dispoziţia baronilor locali”, precizează sursa citată.
În 8 martie, Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) a afirmat că proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate este unul „nerealist, discriminatoriu şi nefuncţional.
APP consideră că „varianta legislativă pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea demonstrează că nu se doreşte rezolvarea problemei, ci amânarea la nesfârşit”.
Proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate, obţinut de MEDIAFAX, prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.
Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.
Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.
„Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea – n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene – cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului”, le-a spus Ponta membrilor Guvernului.
El a amintit că pentru stabilirea acestei date este necesar şi acordul Birourilor Permanente ale celor două camere parlamentare.
Ponta a subliniat că recurge la asumarea răspunderii deoarece problema despăgubirilor nu este a unui singur partid şi trebuie rezolvată definitiv prin votul Parlamentului.
Premierul a spus că se va merge pe principiul restituirii în natură unde este posibil, iar dacă nu e posibil, se va recurge la eşalonarea despăgubirilor pe „un termen rezonabil”.
„Noi vom pune acolo pe articolul 1, că tot ceea ce se poate retroceda în natură, retrocedăm în natură şi, articolul 2, că ceea ce nu se poate retroceda în natură se eşalonează pe un termen rezonabil. Dacă vine vreun om de dreapta, de la UTC, şi spune că e mai corect să dăm doar 15% – că aşa e în dreapta, să dai doar 15% -, o să salut această poziţie stângistă, dar bănuiesc că nu veţi fi cu toţii de acord cu mine. Dacă vine vreun alt om de dreapta care spune că trebuie să dăm 8 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care aceasta nu ar însemna decât un deficit de 15%, nu ştiu, 20%, nici nu mai contează, sigur o să-l las pe acel om de dreapta să dea el 8 miliarde de euro anul acesta”, a afirmat Ponta.
El a mai precizat că nu intenţionează să mai recurgă la angajrea răspunderii pentru un alt proiect de lege şi că nu se teme de o eventuală moţiune de cenzură din partea PDL şi PPDD.
„E prima dată când folosesc acest instrument constituţional, nici nu intenţionez să-l mai folosesc, nu am în vedere în perioada următoare. Aştept critici de la cei care şi-au angajat răspunderea de 16 ori să spună de ce îmi angajez răspunderea o singură dată. Nu m-ar mira”, a mai spus Ponta.
