1 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăRămâne Cipru o salvare?

Rămâne Cipru o salvare?

Firmele româneşti înre-gistrate acolo ar putea fi tentate să emigreze spre alte paradisuri fiscale europene.

După ce, ani buni, o numeroase firme de apartament specia-lizate în înfiinţarea entităţilor off-shore nu au prididit să facă reclamă avantajelor fiscale pe care le oferă Ciprul investitorilor, a apărut şi reversul medaliei.

Presat de creditorii europeni, guvernul cipriot caută metodele potrivite pentru a face rost de aproximativ 5,8 miliarde euro, sumă necesară pentru recapita-lizarea băncilor din insulă. Aceasta ar putea proveni prin reţinerea unui anumit procentaj din depozitele bancare deschise de către persoanele fizice şi juridice în această ţară. Nivelul final al reţinerilor şi eventualele măsuri reparatorii nu au fost definitivate şi votate de Parlamentul acestei ţări, însă există propunerea ca nivelul taxei să atingă chiar şi 15% pentru depo-zitele mai mari de 500.000 de euro.

Măsura loveşte exact în ceea ce a constituit până în prezent unul din activele importante ale mediului investiţional din această ţară, anume fiscalitatea redusă şi încrederea că orice măsură va fi adoptată de guvernul acestei ţări va veni în direcţia ameliorării condiţiilor oferite investitorilor, nu în sensul îngreunării vieţii lor. Ciprul reprezintă de mult timp una dintre juris-dicţiile preferate de firmele româneşti.

Potrivit statisticilor oficiale, 6,3% din valoarea nominală a acţiunilor tuturor firmelor străine din România este repre-zen-tată de cea a acţiunilor deţi-nute de firme din Cipru (7,3 miliarde lei). Această statistică nu include firme înregistrate fiscal în Cipru, dar cu acţionariat român.

 

AOAR: Cipru rămâne avantajos

 

Cristian Pârvan, secretar gene-ral al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), nu crede că noile taxe vor influenţa prea mult opţiunile oamenilor de afaceri de a-şi deschide noi firme în Cipru sau de a le păstra pe cele existente. Motivele sunt multiple. În primul rând, nu se cunoaşte deocamdată ce formă finală va fi aleasă şi care vor fi despăgubirile acordate investitorilor. În al doilea rând, nu e vorba de conturile curente ale firmelor, conţinând banii atât de necesari funcţionării acestora, ci de depozite, în care au fost depuse economiile companiilor. În al treilea rând, fiscalitatea la Bucureşti tot rămâne mai mare decât cea de la Nicosia.

Cristian Pârvan exemplifică aceasta prin sumele plătite în decursul a zece ani de deţinătorul unui depozit în valoare de 100.000 de euro, cu titlul de impozit pe câştigurile din capital. Potrivit socote-lilor lui, statul reţine în 10 ani însumat un impozit de 4.000 de euro, respectiv 4% din total. „Diferenţa e că aici, în România, ţi-i ia treptat, nu dintr-odată“, spune el. În condiţiile în care Cipru va rămâne, de la caz la caz, avantajos pentru aşa-zisa optimizare fiscală practicată pe larg, românii vor continua să folosească Ciprul cu titlul de vehicul pentru evitarea taxelor.

Dan Schwartz: Alternative sunt Malta şi Luxemburg

Românii (persoane fizice sau juridice) vor fi afectaţi în măsura în care au depozite deschise la instituţii bancare din această ţară, spune Dan Schwartz, consultant fiscal în cadrul Scot & Company Consulting. „Posibile alternative sunt în Uniunea Europeană Malta şi Luxemburg“, adaugă el.  În prezent, Ciprul oferă investitorilor numeroase avantaje, precum o lege a holdingurilor ce permite o impozitare a profiturilor consolidate, un impozit pe profit de doar 10%, scutiri de la impozitarea dividendelor acordate acţionarilor, absenţa unui impozit cu reţinere la sursă pentru plăţile efectuate către paradisuri fiscale cu care Ciprul nu are semnate tratate de evitare a dublei impuneri.  

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă