De trei săptămâni, zeci de oameni din Câmpia Turzii merg la protest cum ar merge la serviciu. Pare că unii dintre ei fac acest lucru din reflex. După ce zeci de ani au muncit la combinatul siderurgic din oraş, drumul spre platforma industrială de la marginea localităţii a devenit o a doua natură pentru aceşti oameni. Numai că ei au fost aruncaţi în şomaj din luna februarie, iar combinatul siderurgic a ajuns un tărâm interzis. Oamenii ies în stradă din disperare. Cele trei salarii compensatorii pe care le datorează patronii ruşi reprezintă pentru ei ultima plată, înainte de a îngroşa listele beneficiarilor ajutoarelor pentru şomaj. Pentru alţii, aceşti bani reprezintă costul unui bilet de autobuz spre rudele din Occident, acolo unde şomerii din Câmpia Turzii merg cu foamea în gât şi cu speranţa că vor începe o nouă viaţă.
Nimeni nu ştie când vor fi plătite salariile
Potriviti contractului colectiv de muncă, fiecare muncitor aruncat în şomaj are dreptul la trei salarii compensatorii. Liderii sindicali spun că aceste salarii ar fi trebuit să fie plătite chiar în momentul în care Mechel a concediat 700 de angajaţi, lucru care s-a întâmplat în luna februarie. Pentru că nu au primit banii cuveniţi, foştii angajaţi ai Mechel au ieşit în stradă. „Noi nu mai avem încredere în promisiunile ruşilor. Vom protesta până când ne vom primi banii”, spune liderul sindical Ioan Pascu. La câteva zile de la începerea protestelor, în care oamenii au forţat intrarea în combinat, au urmat negocieri între reprezentanţii protestatarilor, autorităţi şi patronii ruşi. Iniţial, patronii ruşi au promis că vor plăti salariile compensatorii până în data de 15 martie. Apoi, au revenit şi au propus plata eşalonată a salariilor compensatorii, în lunile martie, aprilie şi mai. Banii ar urma să provină din tăierea şi vânzarea la fier vechi a utilajelor de la Laminorul 3. Iar tăierea ar fi urmat să fie realizată tocmai de către foştii angajaţi. Protestatarii au respins aceste propuneri, pentru că ei nu au nici un fel de obligaţie să mai muncească la tăierea utilajelor Mechel. În aceste condiţii, oamenii afirmă că vor protesta în fiecare zi, până când îşi vor primi salariile.
Anchete sociale
Prefectul Gheorghe Vuşcan a cerut începerea unor anchete sociale. El doreşte să obţină ajutoare sociale pentru oamenii aflaţi în dificultate, pentru că zona Câmpia Turzii este una monoindustrială, iar şansele oamenilor să îşi găsească rapid noi locuri de muncă sunt foarte mici. Între timp, protestatarii au depus sesizări la DNA şi la DIICOT, pentru că ei bănuiesc că situaţia grea în care a ajuns combinatul metalurgic ar fi fost provocată prin fraudă. Mai mult, consilierul local PNL, Ioana Borza, doreşte anularea contractului prin care concernul Mechel a vândut toate cele cinci combinate siderurgice din România către o altă firmă rusească, pentru suma de 52 de euro, pe motiv că preţul este neserios. Ioana Borza ar vrea ca patronii ruşi, care au provocat dezastrul de la Mechel, să poată fi traşi la răspundere în cazul unui faliment.
Dezastru social
Concedierile realizate de Mechel sunt cele mai mari din Transilvania, de după închiderea fabricii Nokia din Jucu. În ultimul an, au fost aruncaţi în şomaj peste 1.000 de oameni. La combinat ar urma să mai rămână doar 360 de angajaţi. Combinatul siderurgic a fost privatizat în anul 2003, iar cumpărătorii ruşi au beneficiat de ştergerea datoriilor istorice ale fabricii. În momentul privatizării, în cadrul combinatului munceau peste 5.000 de oameni. Pentru Câmpia Turzii, concedierile făcute de Mechel reprezintă un adevărat dezastru social, din care s-au îmbogăţit doar patronii ruşi. Combinatul a fost făcut cadou grupului Mechel de către fostul premier PSD, Adrian Năstase. Ruşii au plătit doar 2,7 milioane de euro pentru acest combinat şi au beneficiat de ştergerea datoriilor istorice. Potrivit foştilor angajaţi, doar valoarea fierului vechi din depozitele fostului combinat Industria Sârmei Câmpia Turzii era mai mare decât suma plătită de ruşi.
