România ocupă loc întâi în Europa la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. În medie, zilnic, şase femei mor din cauza acestei afecţiuni ce poate fi relativ uşor prevenită. Boala este asimptomatică. Femeile află că suferă de cancer de col uterin târziu, într-un stadiu avansat al bolii, atunci când apar durerile, iar medicina nu mai poate face nimic pentru ele. Cel mai eficient mod de a preveni această boală este testarea anuală prin metoda frotiului cervico-vaginal Babeş-Papanicolau. Femeile trebuie să ştie că este bine, pentru sănătatea lor, să-şi facă anual acest test.
Acesta este motivul pentru care toţi miniştrii Sănătăţii din ultimii ani au promis implementarea la nivel naţional a unui program coerent de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.
După ani de promisiuni şi tergiversări, în luna august 2012, ministrul Sănătăţii de atunci, Vasile Cepoi, anunţa demararea programului, program ce se va derula pentru o perioadă de cinci ani. Astfel, toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin, au posibilitatea să efectueze gratuit testul Papanicolau. Ministerul Sănătăţii avea în vedere pentru 2012 testarea a peste 200.000 de femei eligibile pentru acest program, iar pentru cinci ani – aproximativ şase milioane. Potrivit ordinului 537 din 5 iunie 2012, statul român alocă 100 de lei pentru testarea fiecărei femei eligibile pentru acest program. Astfel, putem estima că valoarea programului se va ridica la 138 de milioane de euro.
La şase luni de la demararea programului, un coordonator de proiect a dezvăluit, pentru România liberă, sub protecţia anonimatului, toate deficienţele de implementare ale programului. Aceasta atrage atenţia că, dacă Ministerul Sănătăţii nu va crea o bază de date electronice, care să permită centralizarea datelor cu caracter important din punct de vedere medical şi statistic, nu se vor putea face analize trimestriale şi nu se vor putea crea pe viitor programe de sănătate eficiente pentru combaterea acestor afecţiuni. La ora actuală, singurul soft disponibil este cel folosit de Casa Naţională de Sănătate, dar aceasta a fost gândit numai pentru evidenţa contabilă a programului. Toate datele medicale ale femeilor diagnosticate la ora actuală nu sunt centralizate şi foarte probabil se vor pierde.
„Toate datele medicale ale femeilor pe care medicii le completează pe formularul FS 1 nu se centralizează niciunde, iar aceste formulare se vor pierde, vorbim de milioane de femei care se vor testa. Păi de ce se mai face acest program, dacă la sfârşitul lui nu vom putea trage nişte concluzii din punct de vedere medical?”, a declarat coordonatorul de program.
Contactată de Rl, coordonatorul Unităţii Regionale de Management Vest, Elena Bernad, a declarat că la Timişoara echipa de management a creat singură un soft care centralizează anamneza (totalitatea datelor medicale obţinute) fiecărei femei testate. „Din iunie lucrăm la acest program şi ne dorim teribil să funcţioneze bine. Noi ne-am organizat singuri, am făcut acest soft, fără el nu văd cum am fi putut ţine evidenţa femeilor”, a spus Elena Bernad.
O altă disfuncţionalitate întâlnită în decursul celor şase luni este lipsa unei baze legale clare de angajare şi remunerare a cadrelor medicale implicate în program. Această problemă a apărut numai la cadrele medicale angajate în spitale de stat, nu şi la cele din spitalele private. „Spitalul nostru, de pildă, nu şi-a putut plăti până acum persoanele care au lucrat pentru acest program, de trei luni aceşti oameni muncesc gratis. Ordinul ministerului nu prevede clar formula legală de remunerare . Înţeleg că majoritatea spitalelor de stat au mers pe o formă de convenţie civilă. Cadrele medicale trebuie să devină persoane fizice autorizate, dar noi nu am ştiu acest lucru şi mulţi dintre ei nu vor să devină persoane fizice autorizate din cauza taxelor pe care le vor plăti. Ar fi fost mai cinstit să se precizeze de la început acest lucru, iar cine vrea să accepte condiţiile intră în program, cine nu, nu”, explică sursa României libere.
Cine câştigă din acest program naţional
Pentru fiecare femeie care face testul Papanicolau, statul român plăteşte 100 de lei. Astfel, potrivit ordinului Ministerului Sănătăţii, medicul de familie va primi 15 lei pentru fiecare femei pe care o informează că se poate testa gratuit în cadrul acestui program. 28 de lei vor reveni cadrelor medicale care recoltează lama pentru efectuarea testului, iar acest lucru îl pot face fie medicul de familie care a obţinut un atestat pentru acest program, fie medicul ginecolog, iar 37 de lei revine laboratorului care analizează lama. Restul de 20 de lei au fost alocaţi pentru cheltuielile birocratice. Pentru a-şi putea face testul Papanicolau, femeia trebuie să meargă la medicul de familie, aceasta fiind cea mai importantă verigă din acest program, cel care deţine formularul FS1, fără de care nu se poate face testul.
Deşi promovarea în mass-media a programului este capitală, Ministerul Sănătăţii a refuzat orice fel de colaborare pe acest subiect cu ziarul România liberă. Deşi am cerut în mod repetat date detaliate despre acest program- numărul femeilor testate până în luna februarie şi câţi bani au fost alocaţi în 2013 pentru acest program- aceastea nu au fost transmise publicaţiei noastre.
Vasile Cepoi: „Dacă aşteptam după soft, nu mai dădeam drumul la program nici azi”
Fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, recunoaşte deficienţa implementării programului de screening şi spune că, dacă ar fi aşteptat după achiziţionarea de către minister a unui soft, lucrurile ar fi tergiversat şi mai mult. „La momentul respectiv, am propus o machetă, să se lucreze într-un program XL, până se remedia situaţia. Dacă aşteptam softul, nu mai porneam nici astăzi programul”, a declarat pentru Rl Vasile Cepoi. Acesta a precizat că o firmă care a lucrat cu Ministerul Sănătăţii a primit bani, în urma unui proiect pe fonduri structurale, pentru promovarea programului, iar de acum încolo, partea de informare a femeilor revine medicilor de familie. „Medicul de familie primeşte 15 lei numai pentru simplul fapt că îi explică unei femei că este bine să facă testul Papanicolau. Este şi stimulat financiar şi este şi datoria lui de medic să facă asta”, a mai spus Cepoi. Cu toate aceastea, în ordinul Ministerului Sănătăţii, care reglementează acest program, nu este prevăzută nicio formă de obligativitate pentru medicii de familie pentru a se înscrie în program. Femeile care, la ora actuală, vor să facă testul trebuie să caute un medic de familie înscris în programul de screening. În plus, Ministerul Sănătăţii nu ne-a oferit informaţii în privinţa numărului de judeţe în care se derulează programul şi a acelor care sunt pe lista de aşteptare.
Cifrele programului
-100 de lei plăteşte statul român pentru fiecare femeie care face acest test
-şase milioane de femei ar trebui să fie examinate în cinci ani
– între 25 şi 64 de ani este vârsta la care se face screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin.
– cinci ani este perioada în care se derulează programul.
