Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca documentele referitoare la revocarea a doi judecători din această instituţie să fie analizate de o comisie specială deoarce Direcţia Legislaţie şi cea de Resurse Umane ale CSM au descoperit numeroase nereguli , pe care România Liberă le-a dezvăluit deja în articolul „Grave nelegalităţi in procedurile de revocare din CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ. Vezi care sunt şi cine le-a descoperit”
De asemenea, tot miercuri CSM a amânat alegerea vicepreşedintelui, în urma solicitării lui Adrian Bordea, acum singurul candidat pentru această funcţie, care a spus că trebuie să meargă la şedinţa de bilanţ a Curţii de Apel Craiova, iar alţi membri ai CSM trebuie să meargă la şedinţele de bilanţ de la instanţe şi parchete.
Procurorul Muscalu, membru CSM, a observat că două judecătorii, unde nu s-a întrunit cvorumul, au fost trecute la instanţe care l-au revocat pe Cristi Dănileţ
Plenul CSM a decis ca documentele referitoatoare la revocarea din CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ să fie analizate de o comisie deoarece Direcţia de Legislaţie a descoperit numeroase nereguli, între care : instanţa iniţiatoare a revocării nu a fost convocat de colegiul de conducere al instanţei respective, ci de o parte din magistraţi care au semnat convocatoare; nu s-a votat secret ( ci prin ridicarea mâinilor, ceea ce este interzis pentru că poate fi interpretat ca o presiune externă de a vota ); nu s-au motivat hotărârile de revocare; nu s-au ţinut adunările generale de revocare în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră etc.
În plus, s-au trecut aceleaşi instanţe de mai multe ori pe centralizatoarele de voturi ( aşa cum număra Pristanda steagurile în piesa lui Caragiale ” O scrisoare pierdută”), iar unele instanţe, deşi nu au întrunit cvorumul, au fost înregistrate ca instanţe care au votat revocarea.
De fapt, cel care a observat că există instanţe unde nu a fost cvorum, dar au fost trecute pe convocatoare ca instanţe care au votat revocarea, a fost procurorul George Muscalu (nou membru CSM). Aceste nereguli atrag nulitatea deciziilor de revocare, dacă se va respecta legea.
Judecătorii Mateescu şi Lupea au venit special la CSM pentru a susţine revocarea, deşi normele prevăd pentru judecători OBLIGAŢIA DE REZERVĂ
Deşi judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea care a iniţiat revocarea din CSM a lui Cristi Dănileţ (ales în CSM de Judecătorii) , şi-a asumat două erori, a cerut imperativ revocarea acestuia deoarece, susţinea el, aşa au votat adunările generale, iar revocare este un act administrativ. Însă, potrivit legii, CSM are obligaţia de a verifica corectitudinea revocărilor, să analizeze neregulile constatate, nu să le treacă cu vederea, iar abia apoi să le supună votului plenului.
Judecătoare Adina Lupea, de la Curtea de Apel Cluj, prezentă în sală, a susţinut ca un adevărat avocat al revocărilor ( deşi normele îi INTERZIC astfel de atitudini) faptul că este vorba de un act administrativ care nu poate fi îndreptat de către CSM, iar analizarea de către o comisie a Consiliului a centralizării voturilor ar însemna discutarea pe fondul problemei.
Pe de altă parte, judecătoarea Lupea a spus că, în ce priveşte adunările generale ale Curţilor de Apel, sunt consemnate într-un tabel opţiunile de vot, neexistând niciun fel de eroare. Dar nu a amintit că nici o hotărâre a Curţilor de Apel NU CONŢINE MOTIVELE revocării Alinei Ghica ( aleasă în CSM de aceste instanţe), după cum a recunoscut public inclusiv preşedintele acestei instanţe, Valentin Mitea, situaţie care atrage NULITATEA.
In plus, judecătorii Mateescu şi Lupea nu aveau voie să facă presiuni asupra votului CSM, deoarece le interzic normele care le reglementează profesia şi care impun OBLIGAŢIA DE REZERVĂ. În mod normal, Inspecţia Judiciară ar trebui să se autosesizeze şi să analizeze comportamentul celor doi magistraţi.
Adrian Neacşu şi-a încălcat propriile norme de integritate pe care le-a impus în 2011 ca şef de comisie CSM
In 2011, Adrian Neacşu, membru CSM din grupul Pivniceru, în calitate de şef de comisie, a elaborat şi apoi s-a aprobat un set de norme de integritate pentru întregul sistem judiciar. Între aceste norme se stipula clar: magistraţii împotriva cărora se începe urmărirea penală nu mai au drept de vot în CSM, nici cei împotriva cărora se încep verificări de integritate cu privire la conflicte de interese. Iniţiativă lăudabilă, iar aplicarea ei este esenţială pentru credibilizarea Justiţiei.
Atît Adrian Neacşu, cît şi Horaţius Dumbravă ( şeful secţiei de judecători din CSM), care nu îndeplinesc aceste standarde de INTEGRITATE, au votat în CSM, adică NU şi-au respectat propriile reguli impuse celorlalţi.
Împotriva lui Neacşu s-au început atât urmărirea penală de către procurorii anticorupţie, cît şi verificări de INTEGRITATE, declanşate de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese.
Horaţius Dumbravă este cercetat de ANI pentru conflict de interese. Dacă membrii CSM NU respectă regulile, ce pretenţii pot avea aceşti membri CSM de la ceilalţi magistraţi?!
De ce, în teritoriu, s-au încălcat normele pentru revocarea din CSM a judecătorilor Ghica şi Dănileţ
Scandalul de la CSM a început la 4 ianuarie, anul acesta, cînd preşedinte al CSM a fost ales procurorul Oana Hăineală, iar perdantul a fost judecătorul bonom Mircea Aron, preferatul ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru ( membru de drept al CSM) şi a majorităţii secţiei de judecători.
Insă, doi dintre cei nouă membri ai secţiei de judecători din CSM – Ghica şi Dănuleţ – au votat-o pe procurorul Oana hăineală şi apoi şi-au depus candidatura pentru vicepreşediţie, deşi grupul Pivniceru din CSM hotărâse ca nici un judecător să nu-şi depună candidatura pentru vicepreşedinţie.
Drept pedeapsă, grupul ministrului Pivniceru a făcut presiuni şi a reuşit, împreună cu două organizaţii profesionale şi cu baronii locali (spun magistraţi din teritoriu) declanşarea adunărilor generale de revocare la instanţele care i-au ales în CSM pe cei doi, respectiv la curţile de apel pentru Alina Ghica. şi la judecătorii pentru Cristi Dănileţ.
Ca urmare a acestor manevre, judecătorii Cristi Danileţ şi Alina Ghica şi-au retras candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii după declanşarea adunărilor generale de revocare.
În procedurile de declanşare şi desfăşurare a adunărilor generale de revocare a celor doi nu s-au respectat normele obligatorii ( nu s-au desfăşurat toate în aceeaşi zi, nu s-a votat secret, procesele verbale şi hotărîrile de revocare nu au fost nici ele corect întocmite şi trimise la celelate instanţe cu motivările revocării etc).
Această grabă de a scăpa de Ghica şi Dănileţ ascunde şi alte motive.
Dorinţa grupului ministrului Pivniceru, şi prin ea a USL-ului aflat la putere, de a scăpa de cei doi magistraţi a fost şi faptul că atît Dănileţ, cît şi Ghica au criticat permanent imixtiunile politicului în făptuirea actuliui de Justiţie şi nerespectarea legilor, inclusiv a Constituţiei în cursul anului 2012.
Prin eliminarea celor doi se pot aduce alţi membri în CSM, mai obedienţi, astfel că CSM, GARANTUL INDEPENDEŢEI JUSTIŢIEI, poate fi controlat de ministrul Pivniceru, deci de USL.
Subordonarea CSM înseamnă subordonarea Justiţiei şi numai aşa politicienii pot scăpa de dosare penale, pot scăpa de puşcărie..
