Direcţia de Legislţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat grave nelegalităţi privind modul în care au fost convocate, s-au desfăşarat şi s-au motivat ( adică NU s-au motivat) hotărîrile adunărilor generale de revocare din CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ. Aceste nelegalităţi atrag nulitatea hotărilor de revocare.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va dezbate miercuri rapoartele de specialitate ale Direcţiei Legislaţie, care a analizat modul în care s-au desfăşurat adunările generale de revocare din CSM a judecătorilor Alina Ghica , aleasă de 16 Curţi de Apel, şi Cristi Dănileţi, ales în CSM de 178 de judecătorii din întreaga ţară. Direcţia Legilaţie a constatat grave nelegalităţi în procedurile de revocare din CSM a celor doi judecători..
Instanţele care l-au revocat pe Dănileţ au fost numărate de Pristanda, personaj caragialesc
Între nelegalităţi, cea mai gravă, dar şi comică greşeală a fost numărarea unei instanţe de două ori pentru a ieşi la număr revocarea, aşa cum numara personajul Pristanda steagurile în piesa de teatru “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale. Greşela a fost depistată la analizarea instanţelor care l-au revocat pe judecătorul Cristi Dănileţ.
Alte grave greşeli comune atît judecătoriilor, cît şi curţilor de apel, constate de specialiştii Direcţiei Legislaţie, au fost : lipsa de comunicare, către celelalte instanţe, a convocatoarele de adunări generale cu motivele revocării; la multe instanţe votul nu a fost secret, cum impune legea, ci s-a votat prin ridicarea mainilor; n-au fost motivate hotărîrile de revocare, n-au fost comunicate la CSM toate procesele verbale ale alegerilor; adunările generale nu s-au ţinut toate în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, cum prevede legea, ca să nu se influenţeze una pe alta; nu s-a respectat legea cu privire la modul de convocare a alegerilor generale de revocare etc.
În plus, în plină campanie de revocare, judecătorul Adrian Neacşu, membru CSM, a postat pe site-ul „Contributors” un articol prin care indica modul în care să se facă revocările, practic antepronuţîndu-se ( el avea voie să-şi exprime punctual de vedere doar în plenul CSM, abia în momentul în care se analizau rezultatele adunărilor generale de revocare, nu să indice, chiar din titlul articolului, cum trebuie făcute revocările. Neacşu poate fi acuzat de conflict de interese. El mai este cercetat de DNA peentru suspiciunea de deconturi false şi de ANI pentru conflict de interese ( în calitate de membru CSM, şi-a votat incasarea de drepturi de autor alături de prietenii săi, constituiţi într-o societate comercială).
Cum trebuie făcută corect revocarea unui membru CSM
Potrivit legii, Colegiul de conducere al unei instanţe îi convoacă pe membrii instanţei respective , arătînd intenţia de a-l revoca pe alesul lor în CSM, indicînd totodată şi motivele.
In cazul Ghica, spre exemplu, convocarea primei instanţe care a cerut revocarea ei NU s-a făcut de colegiul de cnducere al instanţei Curţii de Apel Cluj ( iniţiatorul revocării) , ci de o treime dintre magistraţii acelei instanţe, deci NU s-a respectat legea. De altfel, Valentin Mitea, preşedintele Curţii clujene a recunoscut o parte din nerespectarea legii în procedura de revocare, într-un mail publicat de Romînia Liberă.
Apoi, pentru a se respecta legea, instanţa care iniţiază revocarea comunică tuturor instanţelor de acelaşi nivel ( spre exemplu, tuturor curţilor de apel pentru revocarea Alinei Ghica) convocatorul de revocare a alesului lor în CSM, cu tot cu motive, pentru ca toate instanţele să ţină adunările generale de revocare în aceeşi zi, la aceeaşi oră.
La adunări se votează secret, se face proces verbal, se întocmeşte o hotărîre în care sunt precizate motivele revocării, apoi motivele revocării şi procesele verbale se trimit la CSM.
Nici una dintre aceste reguli obligatorii n-au fost respectate de majoritatea instanţelor, nici la nivelul Curţilor de Apel, care au revocat-o pe Alina Ghica, nici la nivelul judecătoriilor, care l-au revocat pe Cristi Dănileţ.
Plenul CSM ar trebui să constate nelegalităţile şi să respingă revocările
În mod normal, avîndu-se în vedere aceste nelegalităţi, Plenul CSM ar trebui să respingă, miercuri, revocările.
Ca argument de specialitate există şi textul de lege invocat de Direcţia Legislaţie , denumit generic “principiul simetriei juridice”. Adică textul de lege folosit la alegerea membrilor CSM se aplică şi pentru revocare, aşa e în stiinţa Dreptului.
Este vorba de art. 17 din Legea 317/2004 privind functionarea CSM care prevede: „In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere, CSM dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care incalcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor”.
Ghica şi Dănileţ, pedepsiţi cu „revocarea” pentru că au criticat imixtiunile politicului in treburile Justiţiei şi pentru că n-au ţinut cont, la vot, de cererile grupării ministrului Pivniceru
Reamintim că scandalul revocărilor din CSM – instituţie indrituită să apere independenţa Justiţiei, compusă dintr-o secţie de judecători de 9 membri, de o secţie de procurori de 5 membri, de 2 reprezentanţi ai societăţii vicile aleşi de Senat, de trei membri de drept, respectivd e preşedintele Înaltei Curţi (acum Livia Stanciu), de procurorul general al Romîniei ( acum interimarul Daniel Morar) şi de ministrul Justiţiei ( Mona Pivniceru PNL) – a pornit la data de 4 ianuarie, cand în funcţia de preşedinte al CSM a fost ales procurorul Oana Hăineală.
Preferatul ministrul Pivniceru şi a 7 judecători din grupul ei a fost judecătorul bonom Mircea Aron, care a pierdut funcţia deoarece judecătorii Alina Ghica şi Cristi Dănileţ au preferat-o pe Oana Hăineală.
În plus, Dănileţ şi Ghica – critici consecvenţi ai imixtiunilor politicului in treburile Justiţiei si critici ai practicii nerespectării legilor – şi-au depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte CSM, neascultînd de majoritatea judecătorilor din CSM .
Precizăm că în CSM este interzisă condiţionarea votului, fiecare membru avînd obligaţia să voteze potrivit propriei constiinţe. De asemenea, este interzisă imixtiunea in hotărîrea unui magistrat de a-şi depune candidatura.
Pentru a bloca alegerea vicepreşedintelui, atunci gruparea Monei Pivniceru a plecat din şedinţa de alegeri.
Drept pedeapsă pentru că nu au ascultat indicaţiile, împotriva judecătorilor Ghica şi Dănileţ s-a pornit, pompieristic, pedepsirea lor prin declanşarea adunărilor generale de revocare din CSM.
Menţionăm că miza este controlul puterii politice asupra CSM, instituţie care asigură INDEPENDEŢA Justiţiei şi care are un cuvînt greu în numirea procurorului general, al procurorului sef al DNA, al preşedintelui Înaltei Curţi, de care depind dosarele penale ale politicienilor.
USL, prin subordonarea CSM, subordonează practic toată Justiţie.
Fragment din articolul (antepronunţarea) membrului CSM Adrian Neacşu, potrivit căruia un magistrat poate fi revocat şi cu explicaţia HALUCINANTĂ : „Uite-aşa!”
“Potrivit legii, “Membrii Consiliului Superior al Magistraturii raspund in fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului” (art 1 alin 2 din Legea nr. 317/2004, republicata). Potrivit aceleiasi legi, membrii CSM sunt revocati prin votul adunarilor generale in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzătoare “a atributiilor incredintate prin alegerea ca membru al Consiliului”. Prin simplul fapt al alegerii, intre corpul electoral si membrul CSM se incheie o intelegere prin care acestuia din urma ii sunt incredintate o serie de “atributii” pentru a le exercita. Corpul electoral se poate razgandi oricand. Fie si cu explicatia “uite asa“. Atunci cand lipsa de reprezentare este constatata in conditiile legii, si asa extrem de restrictive, cu votul a peste jumatate din instante in fiecare decizia luandu-se cu votul a peste doua treimi, efectele nu pot fi decat unele de bun simt. Important e ca ele sa se epuizeze repede si fara lamentari publice ori escrocherii institutionale ieftine.”
