26.6 C
București
marți, 25 iunie 2024
AcasăSpecialDespre blazare democratică şi posibilitatea unei noi alternanţe

Despre blazare democratică şi posibilitatea unei noi alternanţe

Există posibilitatea dispariţiei fenomenului alternanţelor provocate de alegeri, în favoarea unor jocuri care vor ţine strict de dinamica internă a partidelor şi a coaliţiilor.

După ce a preluat puterea prin in­ter­me­diul USL, PSD se pregăteşte pentru o lun­gă guvernare. Dacă nu va apărea o nouă criză economică majoră, îşi va păstra pos­tura de principal partid al majorităţii şi după alegerile de peste patru ani. Este deci probabil că PSD îşi va relua locul de partid do­mi­nant pentru următorii opt ani. Opt ani în care se poa­te consolida deja tradi­ţio­nalul partid-stat. Intrarea într-un nou ciclu politic este cu atât mai frustrantă pentru actuala opoziţie, „bla­tul” de la parlamentare şi depresia post-alegeri fiind consecinţe ale realizării faptului că traversarea deşertului va fi lun­gă, prea lungă pentru mulţi. Zona „drep­tei” politice a fost în 2012 şi va mai fi un timp cea din care „scapă cine poate”, o zonă în care strategiile individuale par că fac imposibilă o strategie colectivă câş­ti­gătoare. În aceste condiţii, perspectiva unei noi alternanţe tinde să se în­de­părteze. Ce consecinţe poate avea această situaţie asupra democratizării?

În aceşti 23 de ani de „tranziţie”, prin­cipalul element al legitimării şi re­le­gi­ti­mării sistemului nostru politic a fost fe­no­menul alternanţei la putere. Nu toate re­gimurile politice au nevoie de alternanţe succesive pentru a fi considerate de­mo­cra­tice, se poate invoca exemplul mai multor ţări din nordul Europei, în care în pe­ri­oade lungi de timp nu au loc alternanţe propriu-zise. Totuşi, pentru România, acestea au fost principala dovadă că ale­gerile servesc la ceva.

În 2008, PSD trece de la susţinerea par­la­mentară a Guvernului Tăriceanu în ma­jo­ritatea formată cu PDL. În 2012, schim­ba­rea este provocată la nivelul par­lamentu­lui, iar nu mai puţin de trei grupuri par­la­mentare care făcuseră parte din vechea ma­joritate o vor sprijini pe cea nouă (UDMR, UNPR şi Grupul minorităţilor na­ţionale). Există deci posi­bi­litatea dispariţiei feno­me­nului alternanţelor pro­vo­cate de alegeri, în favoarea unor jocuri care vor ţine strict de dinamica internă a partidelor şi a coaliţiilor. Iar când vedem ce mână în luptă aceste partide, putem spune că acesta este un pe­ricol şi pentru natura de­mocratică a regimului po­litic. Dacă trecem de la simptom la cauza primară, putem spune că alternanţele tind să moară de moarte bună, pentru că ceea ce le-a provocat era existenţa unui clivaj do­minant, care s-a manifestat începând cu anul 1990. Clivajul iniţial asupra ra­portării la trecutul comunist, care era pe fond raportarea la occidentalizare, nu a dis­părut, aşa cum credeau mulţi în 2000, ci a evoluat. Alianţa D.A. a fost creată şi a pro­vocat alternanţa în această logică. Chiar rezultatul celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 a fost in­fluenţat de o mobilizare împotriva can­di­datului PSD care nu poate fi înţeleasă in­dependent de clivajul fondator.

Continuarea în Revista 22

Cele mai citite

PSD și PNL negociază din nou data alegerilor prezidențiale

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a ajuns la Palatul Victoria, pentru o nouă rundă de negocieri cu liderul Partidului Social Democrat (PSD),...

Iohannis le arată Tricolorilor că n-a fost așa rău cu Belgia: pe el Rutte l-a bătut de la vestiare

Ilustrație: Marian Avramescu Spre deosebire de prima partidă a Naționalei României la Turneul Final al Campionatului European de Fotbal UEFA EURO 2024, în care...

VIDEO. Julian Assange a fost eliberat

"Julian Assange este liber", părăsind Marea Britanie şi închisoarea de înaltă securitate de lângă Londra unde a fost încarcerat timp de cinci ani, a...
Ultima oră
Pe aceeași temă