UPDATE. Biroul de Presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dorit să comenteze vizavi de medierea conflictelor de natură penală, privind declaraţiile Alinei Gorghiu, întrucât a apreciat că solicitarea RL nu se înscrie în dispoziţiile Legii 544/2001 (Legea liberului acces la informaţii).
–-
Prin Ordonanţa de Urgenţă 90/2012, orice persoană care vrea să reclame altă persoană, fie că a fost implicată într-un accident de maşină, victima unui furt, că a fost bătută de partener sau violată, este invitată să ia în considerare posibilitatea de a cădea la pace cu agresorul, printr-o şedinţă de informare obligatorie, dar gratuită. După ce are loc această şedinţă, mediatorul emite un certificat fără de care partea vătămată nu poate depune plângere în instanţă, în caz contrar, acţiunea fiind respinsă ca inadmisibilă.
Conform acestei legi, atât conflictele care intră sub umbrela dreptului civil (neînţelegeri în contracte de vânzare-cumpărare, moşteniri, accidente uşoare) cât şi cele care intră sub umbrela dreptului penal (lovire, vătămare corporală, violare de domiciliu, violarea secretului corespondenţei, viol, furtul pedepsit la plângerea prealabilă, abuzul de încredere, gestiune frauduloasă, distrugere, abandonul de familie, nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului) vor putea fi soluţionate de autorităţi, dacă nu se sesizează din oficiu, numai în baza unei plângeri depuse după ce victima a fost obligată să meargă la un mediator, care îi expune avantajele de a recurge la mediere în locul instanţei de judecată şi să primească de acolo un certificat de informare.
De asemenea, dacă victima acceptă procesul de mediere, în cazul faptelor penale, plângerea prealabilă în baza căreia poliţia acţionează este retrasă (mai puţin dacă este vorba de o crimă sau sinucidere), iar victima stabileşte la cât se ridică prejudiciul suferit- poate fi vorba de o sumă de bani sau de simple scuze, a explicat, pentru România Liberă, mediatorul bucureştean Petre Mustăţeanu. Acordul de mediere are valoarea unui contract şi se aplică regulile ca în cazul nerespectării unui contract şi,dacă făptuitorul revidivează, are circumstanţe agravante la judecată (i se înăspreşte pedeapsa).
Totuşi, subliniază Mustăţeanu, medierea are şi avantaje: de exemplu, la acordarea pensiei alimentare, se poate obţine o sumă mai mare decât cea prevăzută de lege (25% din salariul partenerului care nu locuieşte cu copilul), dacă părinţii se pun de acord.
Citeşte şi O nouă iniţiativă legislativă: Consiliere obligatorie pentru femeile care vor să facă avort
Gorghiu: Legea nu are nimic neconstituţional în ea
Voci din domeniul juridic şi din societatea civilă au început deja să critice legea în mediul online, discutând despre încălcarea liberului acces la justiţie şi despre neconstituţionalitatea legii. Pe de altă parte, contactată telefonic de România Liberă, deputata liberală Alina Gorghiu, iniţiatoare şi susţinătoare a Legii medierii, a explicat că legea nu are nimic neconstituţional şi că statul trebuia să apeleze la pârghii de degrevare a instanţelor.
„Este indiferent că se instituie obligaţia informării despre mediere sau a parcurgerii procedurii de mediere, norma juridică de obligare în sine este neconstituţională, pentru că, dacă această obligaţie nu este respectată, cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, astfel că liberul acces la justiţie este încălcat. Este vorba de un principiu constituţional, acela că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, deci evident nu poate nici bloca acest drept”, a explicat avocata Maria Bornea, de la Baroul Arad, pe site-ul juridice.ro.
„Prin obligativitatea şedinţei de informare, care este gratuită, eu nu cred că se încalcă… vă daţi seama că ar fi reacţionat Ministerul de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, care au propus asemenea modificări? Sunt trei instituţiii care au găsit aceste soluţii de modificare a legii medierii, tocmai pentru a degreva instanţele de numărul mare de dosare, şi atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi Ministerul Justiţiei, Parlamentul şi Consiliul de Mediere au analizat legea pe toate părţile şi nu are nimic neconstituţional în ea, nu îngrădeşte cu nimic accesul la justiţie, pentru că procedura de informare este gratuită, dar este absolut firesc ca statul să încerce să apeleze la nişte pârghii de degrevare a instanţelor„, a explicat, pentru România Liberă, liberala.
În ceea ce priveşte medierea conflictelor de natură penală, Gorghiu a susţinut ideea că Parchetele au propus ideea ca şi victimele abuzurilor să fie trecute prin aceeaşi şedinţă de informare care le arată posibilitatea de a cădea la o înţelegere cu agresorii lor. „Vine la o şedinţă gratuită (victima violului, a violenţei domestice, n.r.), aşa cum au propus Parchetele mi se pare cât se poate de firesc… nu este nici o noutate. Şedinţa de informare- la care foarte bine nu se poate prezenta, nu e obligatoriu să vină ambele părţi. Faptul că o şedinţă de informare este obligatorie nu mi se pare cu nimic deranjant, mai ales că este gratuită. Cineva, în România asta, trebuie să se deranjeze să facă nişte eforturi să aducă o gură de oxigen în sistemul de justiţiei, pentru că, altfel, justiţiabilii vor avea termene la un an şi-şi vor termina dosarul cu soluţie peste 10 ani, că poate părţile nici nu mai trăiesc. În domeniul penal, Parchetele au propus acest lucru tocmai pentru a le uşura activitatea şi mi s-a părut o soluţie… soluţia a fost agreată atât de CSM, cât şi de Ministerul Justiţiei”, a mai precizat Alina Gorghiu.
În plus, ea a amintit că, în cazul în care se sesizează că legea este neconstituţională, există excepţia de neconstituţionalitate şi poate să facă o sesizare la Curtea Constituţională. „Hotărârea este a MJ-ului, nu este a mea, pot să propună nişte amendente prin parlamentari, nu vreau să iau apărarea nimănui, n-am de ce să înfierez pe nimeni. Cele pe parte penală sunt o mică parte, ştiţi cum e, nu vedem pădurea de uscături, e o problemă generală în România cu numărul de dosare, nu mai suntem în stare să facem faţă, să respirăm cu instanţele şi cu personalul, cu noile Coduri, noi avem o problemă de sistem majoră, că restul cazurilor sunt extrem de importante. Cei de la Parchet au insistat pe problema asta”, a declarat Gorghiu pentru România Liberă.
În plus, şi mediatorul Petre Mustăţeanu a explicat, pentru România Liberă, că şi până acum exista posibilitatea împăcării părţilor şi retragerea plângerii depuse de victimă, dar că informarea privind această metodă nu avea caracter obligatoriu. Mustăţeanu a precizat că cel mai mult, el a mediat accidente rutiere, scandaluri şi bătăi de stradă, dar şi cazuri de violenţă domestică, în care, cel mai des, victima a fost o femeie, care a cerut mai mult respect din partea agresorului.
Societatea civilă: Statul îi vine în ajutor agresorului
Pe de altă parte, organizaţiile şi activistele pentru drepturile femeilor atrag atenţia asupra discordanţelor din lege. Ele atrag atenţia asupra încălcării demnităţii victimelor abuzurilor, pe care legislatorii nu au luat-o în seamă la promulgare.
„O prevedere legală de-a dreptul criminală este pe cale să intre în vigoare de la 1 februarie 2013: victima unui viol sau a unei violenţe în familie va fi invitată la o şedinţă de mediere cu agresorul/agresorii înainte de a se înfăţişa în faţa judecătorului, conform Legii Medierii adoptate în iunie 2012. Măsura este revoltătoare! În condiţiile în care victima violului sau a agresiunii în familie este supusă la presiuni din toate părţile, de familie sau comunitate, să nu denunţe sau să renunţe la plângere, şi nu de puţine ori este blamată că „a făcut ea ceva” sau „l-a provocat”, acum va fi descurajată chiar la tribunal, prin mediator, să nu meargă cu plângerea mai departe. Prin această lege, Statul îi vine în ajutorul agresorului oferindu-i o portiţă în plus pentru a scăpa nepedepsit pentru fapta sa”, notează activista Tudorina Mihai pe blogul personal.
„Staţi bine pe scaun? Citiţi aici ce aberaţie legislativă este pe punctul să intre în vigoare: De la 1 februarie, femeile violate si victimele vatamarilor corporale sunt obligate sa treaca pe la mediator inainte de a depune plangere penala”, scrie şi Feminism-România, pe pagina de Facebook. Şi Organizaţia de Femei Forţa Civică-Timiş comentează: „Absolut revoltător. Pierdem, încet-încet, tot ce-am câştigat cu greu”.
Activiste pentru drepturile femeilor: „Pierdem, încet-încet, tot ce-am câştigat cu greu”.”Aberaţie legislativă”
Reacţia Alinei Gorgiu: ele pe parte penală sunt o mică parte, ştiţi cum e, nu vedem pădurea de uscături, e o problemă generală în România cu numărul de dosare (…) Cei de la Parchet au insistat pe problema asta”.
Text în curs de actualizare
