În ciuda infrastructurii precare, staţiunile din Munţii Apuseni ori din zona Secuimii au descoperit drumul cel bun şi încep să-şi recâştige turiştii.
În urmă cu nici un deceniu, păreau condamnate la o degradare lentă şi ireversibilă. Multe dintre staţiunile din Carpaţii Orientali sau din Munţii Apuseni erau presărate cu vile lăsate în paragină ori transformate în ruine ca rezultat al interminabilelor procese de retrocedare sau a unor privatizări dubioase. Puţinii turişti care alegeau aceste staţiuni erau cei care plăteau bilete low-cost, pentru pensionari, pentru sejururi oferite de hoteluri comuniste, prăfuite şi în băile cărora apa picura neîntrerupt din robinetele instalate pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.
Reportajele apărute în presa internaţională descriau aceste staţiuni drept locuri ale groazei, comparabile cu oraşele unor state-fantomă precum Transnistria ori Abhazia. Însă, de câţiva ani, unele dintre aceste staţiuni au început să renască. Secretul acestei regenerări este reprezentat de fondurile europene, cu care autorităţile locale au realizat pârtii noi de schi sau au amenajat băi. Tot cu ajutorul banilor de la UE, diverşi investitori privaţi au reuşit să amenajeze pensiuni, cabane ori hoteluri care amintesc de micile staţiuni de munte din Austria.
„Borsecul a ieşit din groapă”
Staţiunea harghiteană Borsec, din Carpaţii Orientali, este cunoscută mai ales datorită apelor minerale din zonă. Cei care folosesc motoarele de căutare pe internet pentru afla informaţii despre Borsec prima dată sunt conduşi spre site-urile care oferă informaţii despre apele minerale. De altfel, acestea sunt renumite la nivel internaţional, încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Apele minerale din Borsec au fost medaliate cu aur la expoziţiile internaţionale din Viena şi Trieste din 1876, precum şi la Paris, în anul 1878. Primele băi au fost deschise la jumătatea secolului XIX şi puneau în valoare calităţile curative ale apelor minerale. Prima întreprindere balneară a fost deschisă în anul 1918. În perioada interbelică, în care elita României Mari a descoperit farmecul Borsecului, turismul s-a dezvoltat exploziv. Vile impresionante au fost ridicate în staţiune, iar apele minerale îmbuteliate au început să fie livrate în restaurantele de lux din Europa Centrală şi de Est. Dezvoltarea staţiunii a continuat şi după cel de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1953, Borsecul a devenit staţiune de interes republican.
Multă vreme, Borsecul a fost considerat cea mai importantă staţiune din Transilvania. După anul 1990, sarabanda proceselor de retrocedare şi o serie de privatizări dubioase au pus cruce turismului. Borsecul şi-a pierdut statutul de staţiune, iar frumoasele vile de pe vremea Imperiului Austro-Ungar ori de pe vremea Regatului Român au fost lăsate în paragină. Totul a culminat cu închiderea bazei de tratament. Acum, însă, cele mai grele momente au trecut. „Borsecul a ieşit din groapă şi începem să avem din nou turişti. Vin în fiecare an şi din Israel, din Republica Moldova, din Ungaria, din România„, spune Tunde Korbert, proprietara pensiunii Kerek, care are nouă camere. Preţurile de cazare sunt mai mult decât rezonabile. O noapte de cazare într-o cameră cu două paturi costă 50 de lei, iar una într-o cameră cu trei paturi costă 70 de lei. Preţurile bune şi construirea a trei noi pârtii de schi, printr-un program finanţat de Uniunea Europeană, au readus turiştii. Iarna, staţiu-nea este plină, pentru că sunt organizate foarte multe tabere de schi. Unul dintre instructorii de schi, Levente Decsei, împreună cu colegii săi din Cluj, a adus în Borsec 36 de copii, plus părinţii lor, chiar din data de 2 ianuarie, când au plecat turiştii cazaţi de Revelion. Iar după ce se termină tabăra urmează altă serie de copii, preşcolari din Cluj, care doresc să deprindă tainele schiului. „Noi am alcătuit o asociaţie sportivă, Telemark. Suntem aici, la Borsec, o staţiune foarte frumoasă. Am venit cu un grup foarte mare de copii din Cluj. Din fericire, nu mai e atât de greu să organizezi tabere ca acum 10 ani, când am început”, spune Levente Decsei. În afara sezonului de schi, Borsecul mai primeşte valuri de turişti de Paştele catolic şi de cel oriental, apoi de 1 Mai şi în lunile iulie şi august. Vara, vin foarte mulţi turişti din Israel.
„La ei este foarte cald în lunile acelea şi vin să se relaxeze, să se odihnească la noi. Sunt mulţi evrei originari din Transilvania sau rudele lor, care organizează adevărate pelerinaje la cimitirele din zonă, unde sunt îngropaţi strămoşii lor”, spune Tunde Kolbert. De asemenea, în Borsec vin foarte mulţi români din Republica Moldova. Iar numărul lor va fi şi mai mare în momentul în care va fi gata noua bază de tratament, aflată în construcţie. „Noi venim de la Chişinău, de la 300 de kilometri, pentru că avem schi, avem aer curat, de munte, avem ape minerale şi vom avea şi băi”, spune o doamnă de peste Prut care a învăţat să schieze în Borsec. Însă basarabenii nu s-au mulţumit doar să fie turişti. Deja patru dintre ei au construit de la zero vile turistice, iar alţii au cumpărat cabane mai vechi, pe care le-au renovat. Basarabenii din Borsec spun că se înţeleg excelent cu secuii care locuiesc în micuţa localitate şi care se bucură de noua prosperitate pe care au adus-o banii europeni. De la an la an, sunt tot mai puţine vile în ruină. Cele care mai stau în picioare sunt imobile care au fost cumpărate la preţuri foarte mici de către „băieţii deştepţi”, care le-au ipotecat băncilor în perioada de maximum a pieţei imobiliare şi care nici nu se gândesc să returneze banii, aşa că şi-au abandonat pur şi simplu proprietăţile ipotecate.
Perla numită Sovata
Oraşul mureşean Sovata este o adevărată poveste de succes. Dacă în urmă cu un deceniu Sovata părea a se transforma într-un coşmar turistic, acum staţiunea a redevenit perla Carpaţilor Orientali. Cu ajutorul banilor europeni, infrastructura a fost refăcută complet, iar Sovata poate concura fără probleme cu staţiunile de pe Valea Prahovei. Investiţiile au început să atragă tot mai mulţi turişti din străinătate. Predomină turiştii din Basarabia şi din Ungaria, însă vin şi austrieci ori ucraineni.
Au existat, în ultimii ani, 10 proiecte de investiţii în infrastructură cofinanţate de Uniunea Europeană. Sovata nu doar că şi-a regăsit gloria de odinioară, ci s-a şi reinventat. Dacă până acum centrul staţiunii era zona cea mai apreciată de turişti, în ultimii ani cartierul Stâna de Vale a devenit cea mai la modă destinaţie. Pensiunile şi hotelurile sunt la aceleaşi standarde precum cele din Austria. „Vin foarte mulţi oameni care doresc să se bucure de linişte şi de efectul curativ al aerului de la Sovata. În zona Stâna de Vale predomină familiile cu copii sau grupurile de tip corporate. Sunt multe companii care organizează aici reuniuni pentru angajaţii lor de top”, spune Dorina Bularcă, proprietara Gasthaus Sovata, una dintre cele mai apreciate pensiuni din zona Sovata-Stâna de Vale. Până în perioada comunistă, Sovata era o destinaţie de vară. Însă complexul de schi amenajat cu bani europeni a făcut din această zonă o staţiune de schi foarte căutată.
Un alt element care contează este reprezentat de baza de tratament şi de centrele spa deschise de investitorii privaţi. Oferta de preţ este extrem de variată. Dacă pensiunile şi vechea bază de tratament, modernizată şi dotată cu saună, jacuzzi cu apă sărată ori piscină, sunt accesibile pensionarilor, există şi hoteluri şi centre spa pentru pretenţioşii care s-au săturat de aglomeraţia de pe Valea Prahovei.
Iar vara, Lacul Ursu, care are o combinaţie unică de apă sărată şi apă dulce care produce un fenomen heliotermic unic în Europa, îi atrage pe cei dornici să beneficieze de efectele pozitive ale climatului local.
Brandul Mărişel
Un al treilea exemplu este cel al Mărişelului, cea mai mare comună din Europa. În Mărişel deja a fost deschisă o pârtie de schi, creată de Viorel Pleşa, „pionierul” turismului, cel care a deschis prima pensiune din comună, „Popasul Iancului”, cu fonduri din perioada de preaderare. Un alt grup de investitori deschide un alt complex de pârtii de schi, pe un alt versant. Reinventarea Mărişelului ca staţiune turistică i-a readus şi pe unii dintre românii emigraţi peste Ocean. Aşa sunt soţii Ela şi Sebastian Hosu, proprietarii „Cabanei Moţilor”, care au revenit din Canada pentru a face turism în Transilvania. Mărişelul a devenit faimos şi pentru taberele de astronomie, pe care investitorii locali le organizează în parteneriat cu primul observatoir astronomic privat din România.
