Consultarea cetăţenilor în trei localităţi din judeţul Constanţa şi 35 de localităţi din judeţul Alba cu privire la exploatarea gazelor de şist şi repornirea mineritului din Apuseni s-a încheiat fără atingerea cvorumului necesar.
Concomitent cu alegerile parlamentare, autorităţile locale din Mangalia, Costineşti şi Limanu au organizat referendumuri privind exploatarea gazelor de şist. Niciunul dintre cele trei nu a fost validat, cvorumul necesar de 50%+1 din numărul cetăţenilor cu drept de vot nefiind atins. Cel mai aproape de prag s-a situat referendumul din Costineşti (49,8%), în timp ce în Limanu şi Mangalia prezenţa s-a ridicat la 39%, respectiv 43%. În Mangalia, cea mai mare localitate dintre cele participante la referendum (35.000 alegători înscrişi pe liste), 86% din cei prezenţi au votat „Nu” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?”.
Deşi iniţial au existat voci care au cerut organizarea unui referendum privind gazele de şist şi la Bârlad tot pe 9 decembrie, ideea n-a fost pusă în aplicare. Locuitorii din Bârlad au fost, de altfel, cei mai vocali împotriva gazelor de şist, la sfârşitul lunii martie peste 5.000 de persoane, în frunte cu autorităţile locale, demonstrând pentru interzicerea exploatării acestora prin metoda fracţionării hidraulice. Tot duminică s-a desfăşurat un referendum în localitatea Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, pentru înfiinţarea a două noi sate, Ceres şi Sibioara, de asemenea invalidat (38% prezenţă la urne).
Şi aurul mai aşteaptă
Nici aurul din Roşia Montană nu a avut o soartă mai bună decât gazul de şist din Constanţa, referendumul organizat în mai multe localităţi din Alba (oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi 31 de comune, printre care şi Roşia Montană) privind proiectul minier de la Roşia şi mineritul din Apuseni neîntrunind cvorumul necesar, în ciuda unei campanii susţinute de promovare prin majoritatea canalelor media locale şi naţionale (ceea ce înseamnă că Guvernul nu va putea fi presat prea tare în perioada următoare pentru eliberarea autorizaţiei de mediu).
Potrivit Biroului Electoral Judeţean din Alba, rata de participare a fost, per total, de 43,2%, în condiţiile în care 62,4% din cetăţenii care s-au prezentat la urne au votat „Da”, iar 35% „Nu”, 1,6% din voturile exprimate fiiind anulate. În Roşia Montană, prezenţa a fost de 66%, cu 78% din răspunsuri „da”. Numărul total al persoanelor aşteptate la urne la acest referendum a fost de peste 72.000. Zăcământul de aur este concesionat în vederea exploatării de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,4%, iar statul, prin Minvest Deva, păstrează 19,3%. Din septembrie, pe fondul demarării lobby-ului pentru organizarea referendumului, acţiunile Gabriel Resources, listate la Bursa din Toronto, au început să urce, nivelul de 2,8 dolari consemnat vineri fiind maximul ultimelor 6 luni (cotaţiile pierduseră însă 50% după demiterea Guvernului Ungureanu). 
