O dezbatere dură are loc de câteva zile în mediul virtual între medicii din noua gardă şi cei care se află de mulţi ani în funcţii de conducere. Dezvăluirile din ultima vreme făcute chiar de către unele cadre medicale au dezlănţuit o adevărată furtună. Cei care au avut curajul să arate ce se întămplă cu adevărat în spitalele din România sunt lăudaţi de unii colegi pentru că au avut curaj şi puşi la punct de alţii pentru că strică imaginea sistemului.
Declaraţiile publice ale managerului Spitalului de Oftalmologie din Bucureşti, Monica Pop au dat naştere unor ample discuţii. Pe scurt, Monica Pop a susţinut că infecţiile nosocomiale sunt o intoxicare a presei, că anchetele lui Cătălin Tolontan au rolul de a slăbi sistemul medical, că Spitalul de Arşi este o unitate de elită care se doreşte a fi distrusă. Această opinie nu este însă îmbrăţişată de toată lumea medicală.
Cu toate acestea, de la 1 august, cadrele medicale au primit mai mulţi bani la salarii, dar şi probleme din sistem par mai multe şi mai greu de rezolvat. Percepţia publică este că sectorul sanitar stă pe un butoi cu pulbere, din care victime sigure sunt pacienţii în primul rând, care riscă să rămână fără medici, dar şi fără siguranţa unui tratament corect, într-o unitate sanitară fără probleme administrative, fie că este vorba de condiţii decente de spitalizare, fără larve şi transfuzii de sânge greşite sau infecţii nosocomiale, fie de medicamente de bază disponibile, care să nu fie închise în dulapuri de vreo asistentă şefă de secţie.
Dr Marius Uscatu: Aceeaşi clică gestionează 7 miliarde de euro anual
Dr Marius Uscatu, unul dintre medicii români de presigiu care s-a reintors în ţară să practice meseria, se consideră în continuare victima sistemului, care încearcă să-l reducă la tăcere şi să-l decredibilizeze profesional. El a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că, la ora actuală, medicii nu prea vor să se schimbe nimic, iar cei care au curajul să arate cu degetul asupra problemelor, sunt hărţuiţi de organizaţiile profesionale. Marius Uscatu a spus că va depune plângere penală împotriva Colegiului Medicilor pentru calomnie şi abuz în serviciu.
România Liberă: Se pune foarte mult problema, aşa cum aţi caracterizat-o acum câteva luni, a acestui management de tip UMF-istan. Adică managerii de spitale, de clinici şi de universităţi de medicină, care fac legea în continuare şi sunt deranjaţi din când în când de câte o inspecţie sanitară când presa descoperă anumite nereguli. Cât de mult va reuşi să supravieţuiască sistemul doar prin reacţii la probleme singulare, fără soluţii concrete pe termen lung şi cu oameni competenţi?
Dr Marius Uscatu: Soluţiile sunt complicate. Totul poate fi făcut numai prin acţiune politică, cu un guvern sprijinit politic, care să spună „stop joc, distrugem UMF-istanul!”. Profesorii nu ar mai trebui să aibă legătură cu manageriatul spitalelor, cu distribuţia medicamentelor, ci să aibă legătură doar cu misiunea lor de a trata pacienţii şi de a-i învăţa pe studenţi. Accesul în sistemul de învăţământ superior, la ora actuală, este bazat pe nepotism. Dacă vă uitaţi pe forumurile medicale din social media, nu se discută o secundă despre pacienţi şi despre sistem, se discută doar despre salarii, despre gărzi, toţi vor să se menţină actualul status-quo, nu este o masă critică ce poate milita pentru schimbare.
Rl: Poate fi reformat sistemul?
M.U. Trebuie făcute nişte legi foarte clare în ce priveşte implicarea reprezentanţilor UMF-istanului în deciziile mari: ce medicamente se importă, ce aparatură cumpără, ce spitale se dotează, pentru că este vorba de o piaţă de 7 miliarde de euro anual. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu Sorin Oprescu, care este simbolul major al UMF-istanului: era director peste patru spitale, şef la Colegiul Medicilor, senator, şeful Comisiei de Sănătate, patron peste trei clinici private, prorector şi multe alte funcţii. Sunt oameni care câştigă 50.000 de euro pe lună, nu din şpăgi, sunt bani de la firme de medicamente, sponsorizări pe studiii clinice. Problema este de a tăia accesul UMF-istanului la fonduri, la “borcanul cu miere”. Comisiile de sănătate din minister sunt cele care aprobă ce medicamente se utilizează, procedurile, toate acestea sunt nişte miliarde de euro.
Dr Marius Geantă: Mai bine UMF-istan decât Habarnistan!
Problema reformării micro-managementului în spitalele româneşti este un deziderat pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical şi a stabilităţii sectorului sanitar în ansamblu. Dr Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că trebuie rezolvate şi problemle simple care fac agenda, de tipul “haideţi să văruim spitalele, să dăm cu mopul, să îndepărtăm larvele sau să nu ne electrocutăm”, dar trebuie avută şi o viziune pe termen mai lung asupra sistemului de sănătate.
România Liberă: Sunt foarte multe probleme în sistemul medical sau cel puţin acum încep să iasă la lumină din ce în ce mai pregnant. Ar fi soluţii şi, dacă da, cine ar trebui să le aplice?
Marius Geantă: În primul rând oamenii care se pricep, care nu au interese şi care sunt dispuşi să-şi assume acest risc, pentru cariera lor, pentru reputaţia lor, pentru integritatea lor, pentru că o luptă de acest tip este una dură şi trebuie să fi susţinut foarte bine şi înarmat foarte bine. Suspiciunea mea este că nu doar că nimeni nu a încercat să ducă această luptă până acum, dar nimeni nu şi-a propus măcar, pentru că lupta aceasta nu se duce la televizor şi nici pe facebook, ci la nivelul deciziei din instituţii, la nivelul colaborării între autorităţi. Or, dacă ne uităm la ce acte normative au ieşit în ultimii ani şi la modul în care a fost privit domeniul sănătăţii, remarcăm că, dimpotrivă, a fost doar o preocupare de a conserva acel status quo şi există această preocupare şi acum, în ciuda agitaţiei din media. În ce priveşte managerii din sistem, eu cred că UMF-istanul este preferat Habarnistanului, pentru că acesţi oameni, toţi profesorii, oamenii care conduc clinic, universităţi, spitale ş.a.m.d., sunt oameni care dincolo de petele lor negre, relaţiile pe care le au cu mediul politic, cu afacerişti, au foarte multă şcoală şi ştiu foarte multe lucruri. Oamenii care conduc acum Ministerul Sănătăţii nu au învăţat aceste lucruri.
Medicii curajoşi, persecutaţi de sistem?
Dr. Camelia Roiu, care a făcut publice imagini cu plaga unui pacient infestată cu larve, în secția ATI a Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din Capitală, este supusă presiunilor de conducerea unităţii sanitare, care o convoacă în comisia de disciplină pentru diverse abateri.
Camelia Roiu a scris pe pagina sa de Facebook și un mesaj către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, transmițându-i acestuia că este împiedicată să își facă meseria, dar și că și-ar dori să fi fost protejată, după ce a făcut publice imaginile din secția ATI a Spitalului de Arși: „E păcat că nu ne-ați protejat pe toți cei care am spus adevărul despre sistem. Suntem atât de puțini și atât de singuri. Eu m-am simțit sacrificată, exact ca în fața unui pluton de execuție. Am trăit o săptămână în iad. M-am întrebat dacă o să mai fiu sau nu, dacă o să mai fac medicină sau nu, dacă o să mai rămân în țară sau nu… Încă mă mai intreb…“, a scris aceasta, referindu-se la zilele după ce a făcut publică filmarea din secția ATI, cu un pacient ce avea o plagă infestată cu larve. După publicarea respectivelor imagini, secția ATI a Spitalului de Arși a fost închisă, cazurile majore fiind direcționate către alte unități sanitare din Capitală. În cazul pacientului cu larve în răni, care ulterior a murit, a fost deschisă o anchetă, aminteşte Agerpres. Audiată la Poliția Capitalei în acest caz, Camelia Roiu a declarat atunci că are colegi care doresc să o „linșeze“. „Colegii lași, care nu recunosc ce se întâmplă acolo, să-și aducă aminte că totuși sunt medici și că este esențial să își facă meseria, iar cea mai mare satisfacție o ai când salvezi un pacient“, a spus Camelia Roiu.
Cel mai nou scandal din sănătate, cel al gărzilor suplimentare, trenează, însă aproximativ 87% din medicii care efectuează gărzi au refuzat sau intenționează să refuze încheierea CIM pentru acest tip de gărzi, dacă nu le sunt acordate toate drepturile, așa cum au fost solicitate în mod public. Riscurile nerezolvării aceste probleme sunt uriaşe atât pentru pacienţi, cât şi pentru sănătatea din România, care riscă şi mai mult să rămână fără medici. „Mentalitatea începe să se schimbe uşor-uşor. Sunt din ce în ce mai multi rezidenţi care nu mai acceptă aşa uşor lucrurile impuse, având în minte oportunităţile pe care le oferă străinătatea“ – avertizează reprezentantul medicilor rezidenţi, dr. Andrei Marin, într-o declaraţie în exclusivitate pentru „România liberă“.
Medicii rezidenţi îşi cer şi ei drepturile
Reprezentanţii categoriei profesionale din sănătate poate cea mai defavorizată de sistem, atât financiar, cât şi profesional, au lansat în aceste zile o petiţie online. Astfel, Asociația „Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți“ le cere tinerilor medici să-și exprime susținerea pentru principalele solicitări:
1. Dreptul la gărzi remunerate;
2. Dreptul la toate sporurile pentru condițiile de muncă aplicabile la locul de desfășurare a gărzilor și la sporul de noapte;
3. Calculul drepturilor aferente gărzilor suplimentare (vechime);
4. Dreptul de a avea liber după gardă cel puțin 24 de ore;
5. Dreptul de a refuza efectuarea de gărzi neremunerate și neîncadrate în documentele oficiale ale unității sanitare.
Dr. Andrei Marin, preşedintele organizaţiei medicilor rezidenţi a declarat pentru „România liberă“ că, la ora actuală, există spitale în care rezidenţii au luat Codul Muncii şi l-au citit celor care vroiau să facă gărzi neplătite. Aceştia au refuzat, pe motiv că ei nu vor să facă muncă voluntară, fără să le fie asigurată nici măcar masa pe perioada gărzii“.
Sindicatele trag semnale de alarmă
Organizaţiile sindicale şi profesionale ale medicilor spun că lipsa măsurilor imediate poate duce la perturbarea activităţii medicale şi la apariţia unor mişcări de protest în toată ţara. Ministerul Sănătăţii promite sporuri între 25 şi 75% pentru o gardă suplimentară în timpul săptămânii, respectiv între 50 şi 100% în weekend. Potrivit MS, urmează un calendar de consultări cu privire la alte modificări în ceea ce priveşte gărzile suplimentare, care vor fi cuprinse într-o modificare a Ordinului de Ministru al Sănătăţii 870/2004. „Există deja un draft cu modificările propuse de sindicate, propunerea urmează să ajungă înapoi la sindicate conform obligaţiilor de consultare a partenerilor sociali. Termenul dorit de lansare în transparenţă decizională este mijlocul lunii august“, indică Ministerul Sănătăţii.
Totuși, Federația „Solidaritatea Sanitară“ face un apel public la autoritățile competente ale statului pentru a interveni în vederea stopării presiunilor făcute asupra medicilor pentru a semna contracte pentru gărzi suplimentare, cerând oficial anchetarea cazurilor și pedepsirea vinovaților, „având în vedere rezultatele sondajului dat publicități privind Evaluarea protestului medicilor care efectuează gărzi din perspectiva oportunității obținerii drepturilor solicitate, în care se evidențiază faptul că 6,2% din medici au indicat existența presiunilor din partea conducerii spitalelor pentru semnarea CIM-urilor suplimentare, ceea ce afectează grav libertatea muncii“.
Până acum, în nici un spital în care există membri ai Sindicatului Promedica şi ai Federaţiei Sindicale Hipocrat, nu s-a semnat nici un contract pentru timp parţial de lucru. „Dragi colegi, ne aflăm într-un moment de răscruce pentru breasla noastră. Dacă la mulţi activitatea de până azi părea normală, ar trebui să ştie că noi am rămas înainte de 1989. România nu mai este în comunism şi, mai mult, suntem în UE, iar aici sunt reguli. Una dintre reguli este respectarea drepturilor omului, iar munca forţată la care am fost supuşi este un mare ABUZ. Acest ABUZ a fost creat de statul român prin lege împotriva cetăţenilor săi, ceea ce este foarte grav. Acest abuz a fost sesizat de noi la CE şi urmează comisarii europeni de muncă şi sănătate. Nu există măsură juridică să oprească să funcţioneze legea care desfiinţează robia medicilor“ – declară liderul sindicatului, Eleodor Cârstoiu, care a mai spus că „Presiunea mare este pe manageri, dar acum e momentul să îşi facă meseria, nu au fost puşi acolo stăpâni peste o turmă de sclavi pe care cu biciul sa-i facă să muncească oricât şi oricum“.
La rândul său, Ion Cotojman, preşedintele Federaţiei Sindicale Hipocrat, spune că a atenţionat din timp şi în repetate rânduri că, „în cazul în care nu va fi reglementată de urgenţă, situaţia actuală va duce inevitabil la perturbarea activităţii medicale în unităţi sanitare publice şi chiar la o implementare neunitară. În acest moment, atât şefii de secţie, cât şi angajatorii, nu ştiu cum să întocmească graficul de lucru pentru gărzi şi, în lipsa normelor de aplicare, fiecare procedează după propriile criterii şi idei“.
„Considerăm că actualul guvern are la dispoziţie mecanismele şi pârghiile necesare pentru a schimba o legislaţie profund inechitabilă şi în contradicţie cu Codul Muncii şi cu legislaţia europeană, ce reglementează programul şi chiar retribuirea gărzilor medicilor. Ar fi, fără îndoială, un prim pas, vital, pentru schimbarea unui sistem în prag de colaps. Acest pas ar fi ireversibil, ar fi acea mică schimbare ce poate fi făcută chiar şi în intervalul de timp, redus, avut la dispoziţie. Dacă acest prim pas este ratat, credibilitatea dorinţei afirmate, aceea de a reforma sistemul, ar fi greu afectată“ –atrage atenţia şi dr. Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical.
Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a declarat în exclusivitate pentru „România liberă“ că Trebuie ţinut cont de direcţia în care merge lumea, de viteza cu care apar medicamente noi, teste diagnostice, noi modalităţi de a organiza sistemul de sănătate, inovaţia este pe toate palierele. Din păcate, autorităţile reacţionează la problemele din sănătate cu ochiul la becul camerei de filmat“.
„Dacă luăm numai situaţiile din acest an: 1) scandalul îmbolnăvirii copiilor cu sindromul hemolitic uremic, noi nu ştim nici până în momentul de faţă care trebuie să fie conduita medicilor, care trebuia să fie responabilitatea la nivelul ministerului, au fost doar câteva exerciţii de imagine la acel moment şi atât; 2) dacă luăm cazul dezinfectanţilor diluaţi, la fel, noi nu ştim nimic, a fost o mare agitaţie o lună şi ceva de zile, dar la acest moment nu ştim dacă dezinfectanţii folosiţi în spitale sunt testaţi, statul român nu verifică dezinfectanţii din punct de vedere al concentraţiei; 3) situaţia exportului paralel de medicamente durează de anul trecut, iar la acest moment ştim sigur că nu se va schimba nimic până în luna noiembrie, cu alte cuvinte 30-40-50% din cota României de medicamente va fi în continuare exportată, distribuitorii vor face profituri şi pacienţii vor căuta cu disperare medicamentele în ţară. Sunt teme mari din sistem care produc la un moment dat o emoţie publică, dar nu există un dublaj pe acte administrative şi legislative care ar reglementa activitatea, dacă vorbim strict de reacţii pe situaţii concrete din domeniu, pentru că avem doar reacţii din punct de vedere mediatic“ – ne-a mai declarat dr Geantă.
SOLUŢII. Presiunea mediatică, insuficientă
“Printre priorităţile Ministerului Sănătăţii figurează construcţia de spitale regionale, strategia de profesionalizare a managementului sanitar şi îmbunătăţirea absorţiei fondurilor europene pentru dotările din sistem, prin maparea nevoilor din sistemul sanitar, în condiţii în care sănătatea din România este printre ţările codaşe din Europa la acest capitol. Sunt multe alte proiecte care sunt aproape de stadiul de finalizare“ – a declarat pentru Rl Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
