Propunerea ministrului Justiei Mona Pivniceru pentru Parchetul General este Mihail Tiberiu Niţu, iar propunerea pentru DNA este Ioan Irimie, exact asa cum anunta inca de ieri Romania Libera.
Mona Pivniceru a trimis deja cele doua propuneri la Consiliul Superior al Magistraturii, cu motivările aferente. CSM va analiza nominalizarile , ii va intervieva pe candidati si se va pronunta la data de 22 noiembrie. CSM va da aviz pozitiv sau negativ, dar care este doar consultativ.
Mai departe, CSM va trimite documentele preşedintelui României. La rândul său, preşedintele, care are drept de decizie finală, poate accepta sau respinge propunerile Monei Pivniceru. În cazul în care preşedintele respinge propunerile ministrului Justiţiei, procedura se reia de la zero. De obicei, presedintele tarii a respectat concluziile actualei echipe a CSM.
Potrivit specialistilor consultati de RL, Pivniceru a optat pentru cei mai servili candidati (Tiberiu Nitu si Ion Irimie), obisnuiti sa ghiceasca intentiile sefilor politici pentru a le executa imediat, spun atat surse din anturajul castigatorilor selectiei, cat si fostii lor sefi pe care i-au avut de-a lungul carierei. Mai precizam ca membrii comisiei de evaluare au facut cate doua propuneri pentru fiecare functie astfel : pentru procuror general, pe langa Nitu a fost propusa si Elena Hach, iar pentru DNA, pe langa Irimie, a fost propus si Claudiu Dumitrescu. Pivniceru a optat pentru cei mai servili dintre ei, spun specialistii.
Cine au fost membrii comisiei care i-au evaluat pe candidati
Din comisia de evaluare a celor 9 candidati ramasi in cursa au facut parte : Mona Pivniceru ( care avea dreptul de a nu tine cont de revaluarile celorlalti membrii), Nelu Ciobanu, procuror militar, sef al Parchetului Curtii Militare de Apel, personaj extrem de controversat ( nu a facut nici un rechizitoriu notabil, ar fi fost repetent in facultate, mereu a alergat dupa functii prin intrigi si turnatorii-surse); Dragos Dumitru – procuror la Parchetul General , fara rezultate notabile, Dana Claris, psiholog si Viorel Cerbu, procuror adjunct de sef de sectia la DNA, cu rezultate notabile, care merita sa fie el insusi sef DNA, dar nu a participat la competitie din cauza lipsei de transparenta a selectiei, „strategie” instituita de Pivniceru.
Din acelasi motiv NU au participat la selectie si alti merituosi procurori anticoruptie precum Lucian Papici, Mariana Alexandru, Doru Tulus sau Calin Nistor.
Daniel Morar: procurorii vor copia comportamentul sefilor lor; daca sefii vor fi obedienti, la fel vor fi si subordonatii lor, a spus fostul sef DNA, miercuri seara, la lansarea cartii lui Cristian Ghinea, „Eu Votez DNA”
Daniel Morar, fost sef DNA aproape sapte ani, acum interimar la Parchetul General, a dezvaluit de ce NU s-au inscris la selectie cei mai competenti procurori: selectia este o FARSA, Mona Pivniceru ii va alege pe cei care vor executa ordinele police venite de la USL.
Miercuri seara, , la lansarea cartii lui Cristian Ghinea, Daniel Morar a avertizat ca daca sefii celor doua parchete vor fi servili, obedienti fata de putere, procurorii subordonati, inclusiv cei de la DNA, nu vor mai avea acelasi entuziasm de pana acum de a investiga cazuri de mare coruptie. Dimpotriva, vor copia comportamentul sefilor lor. Cu mici exceptii, care probabil vor fi eliminate din sistem.
Reamintim ca PSD a exersat eliminarea din sistem a procurorilor incomozi, daca ar fi sa luam in calcul doar cazurrile din perioada 2001-2004, cand la conducerea tarii s-a instalat echipa Ion Iliescu (presedinte)- Adrian Nastase ( premier).
In 2001, PSD a decimat echipa anticoruptie performanta, condusa de procurorii Ovidiu Budusan si Doru Dobocan. Atunci, puterea nou instalata a echipei Iliescu-Nasase i-a transferat pe procurorii efcicienti si impartiali de la Parchetul General, imprastiindu-i la parchetele din tara si, periodic, i-a sicanat cerandu-le luni in sir note explicative pentru dosare precum „Devalizarea Bancorex-arestarea lui Razvan Temesan”, „Bani pentru PSD in conturi de la Paris”, „Afise pentru Iliescu, din bani murdari”, „Contrabanda cu petrol Jimbolia „, Contrabanda cu tigari „, „Firul rosu cu Moscova” etc. Erau amenintati permanent cu darea afara din magistratura si chiar cu arestarea ( vezi cazul Budusan).
Acum, exista toate indiciile ca USL ( PSD+PC+PNL) vrea sa subordoneze Justitia pentru a detine „toata puterea”. A clamat-o inclusiv mentorul USL, Dan Voiculescu. Primul pas a fost facut prin nominalizarea procurorilor Nitu ca procuror general si a lui Irimie, ca sef DNA .
Precizare:
„Ëu Votez DNA” este un volum de interviuri realizate de Cristian Ghinea cu cei mai eficienti procuropri DNA din sistem. Procurorii relateaza despre presiunile la care au fost supusi cand au instrumentat dosare grele, ca de exemplu pe cele ale fostului premier Adrian Nastase ( instrumentate de procuror Lucian Papici) sau amenintarile la care a fost supus Calin Nistor, care a cerut arestarea baronului de Arges Constantin Nicolescu. Arestarea lui Nicolescu a esuat pentru ca PSD a facut lant uman in jurul lui acestuia, in frunte cu Victor Ponta, acum premier.
Ce proiecte de management au facut alesii ministrului:
Tiberiu Nitu a compilat lucrari, nu a facut dosare, a ingropat dosarele revolutiei ( a participat la reprimarile din decembrie 1989, cum singur a declarat in scris);
Ion Irimie a teoretizat, compiland si el alte lucrari, dar teoriile sale nu le-a pus mai niciodata in practica. In plus, ca sef la DNA Cluj, a plecat din functie in 2005 deoarece in in toata perioada cat a fost sef de filiala (perioada 2003, anul infiintarii DNA -2005) intregul serviciu coordonat de el NU a facut nici un rechizitoriu de trimitere in judecata.
Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general, fost prim-adjunct de procuror general, a teoretizat perfect în proiectul său de management toate cerinţele Comisiei Europene (aferente Mecanismului de Cooperare şi Verificare) şi a subliniat de mai multe ori obligativitatea de a le respecta. Conţinutul proiectului de management NU este original, ci este o compilaţie nu numai din documentele Comisiei Europene, ci şi din rapoartele periodice întocmite de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi din informările CSM şi ale Ministerului Justiţiei (perioadele Macovei şi Predoiu) către CE.
Problemele lui Niţu sunt însă legate de biografia sa: a participat activ la reprimările demonstraţiilor din decembrie 1989 (a confirmat el însuşi în declaraţiile date în aceste dosare), a coordonat clasarea acestor dosare, şi mai ales NU a făcut rechizitorii de trimitere în judecată de notorietate.
Argumentele Monei Pivniceru, in fata CSM, dar si a misiunii MCV (care va fi in tara intre 7-9 noiembrie), in sustinerea nominalizarii lui Nitu pentru functia de procuror generral va fi ca Nitu a fost prim-adjunctul fostului procuror general Laura Codruta Koversi, atat de laudata in ultimele doua rapoarte de tara din cadrul MCV.
Pivniceru va mai spune ca Nitu a fost chiar propunerea Laurei Kovesi pentru functia de prim-adjunct si ca ea ( Pivniceru) n-a facut altceva decat sa continue reforma Parchetului inceputa de Kovesi .
Ce NU va spune Mona Pivniceru este ca, dupa cateva luni, Kovesi si-a dat seama cat de incompetent este Nitu si NU stia cum sa scape mai repede de el, dupa cum spun surse bine informate din Parchet. Incompetenta si lipsa de implicare au fost motivele pentru care Kovesi NU a cerut reconfirmarea lui Nitu pentru al doilea mandat de trei ani.
Kovesi n-a putut fi contactata telefonic pentru a ne spune opinia despre nominalizarea lui Tiberiu Nitu pentru functia de procuror general.
Ioan Irimie, procuror DNA la Cluj, este cotat ca procuror submediocru, gata oricând să intuiască dorinţele şefilor şi să le execute, spun surse judiciare. De asemenea, ar fi extrem de sensibil la nevoile grupurilor de interese influente la un moment dat, spun sursele noastre. Aprecierile de mai sus se pot exemplifica cu un dosar penal în care a făcut plângere fostul medic curant din Germania al seniorului ţărănist Corneliu Coposu, doctorul Mihai Baican, care a reclamat înşelăciuni de milioane de euro săvârşite prin trafic de influenţă, ceea ce atragea competenţa DNA. Irimie a tergiversat un an si jumatate cercetarea, pentru ca apoi să trimită dosarul la sediul central. Între timp, doctorul Baican, dintr-un om bogat, a ajuns să trăiască din ajutorul social oferit de statul german şi să locuiască într-o locuinţă socială.
Candidatul Irimie, prin proiectul său la şefia DNA, demonstrează că ştie ceva teorie deoarece a enunţat: „Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să devină un acuzator energic şi imparţial în urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, pentru a demonstra independenţa sistemului judiciar şi că România este un stat de drept”. Cu practica stă, însă, mai prost, dacă ar fi să luam în calcul numai cazul dr. Baican.
Dar sa nu uitam si de inactivitatea filialei DNA Cluj pe toata perioada cat a fost sef acolo, motiv pentru care Irimie a fost obligat sa paraseasca functia .Poate fi el un sef eficient al DNA, care sa continue campania anticoruptie eficienta coordonata sapte ani de Daniel Morar daca n-a fost capabil sa faca nici un dosar timp de doi ani cat a condus DNA CLUJ?! Mona Pivniceru nu va gasi argumente pentru aceste pete din biografia lui Irimie.
Minciunile Monei Pivniceru despre Irimie
Ca sa-si motiveze alegerea, Pivniceru va minti: va spune in fata expertilor MCV ca Irimie l-a arestat pe Miron Cosma pentru mineriadele din ianuarie- februarie 1999. Asa cum de altfel a spus in fata presei, joi.
Pentru restabilirea adevarului precizam: Mineriada din ianuarie 1999 a fost instrumentatata de Sectia Parchetelor Militare, de o echipa coordonata de VIOREL SISERMAN, sub bagheta generalului magistrat Dan Voinea, dosar in care Miron Cosma a luat 10 de inchisoare. Practic, cea mai multa munca in acest dosar a fost facuta atunci de SISERMAN, iar Voinea i-a audiat pe generali ( erau vreo 10 implicati – atunci era regula ca un procuror militar inferior in grad nu avea voie sa ancheteze un superior in grad) SISERMAN si Voinea au lucrat impreuna la administrarea probelor si la intocmirea rechizitoriului de trimitere in judecata, in baza carora s-a obtinut pedeapsa de 20 ani inchisoare pentru Miron Cosma.
In februarie 1999 s-a facut un dosar pentru sustragerea lui Miron Cosma de la ancheta. Atunci, Miron Cosma , cu un grup de mineri avea intentia sa fuga din tara. Instrumentarea dosarului de sustragere de la anchetat era condusa de Doru Dobocan de la sectia civila condusa de Augustin Lazar. Dobocan era ajutat de forte speciale si de doi procurori adusi din teritoriu, intre care si Ion Irimie. Cand fortele Speciale l-au capturat pe Miron Cosma, Doru Dobocan l-a trimis pe Irimie cu mandatul de arestare. ASTA a fost toata contributia lui Irimie la dosar.
Cu alte cuvinte, Dobocan a propus arestarea lui Miron Cosma, propunerea a fost avizata de Augustin Lazar, iar Ion Irimie a fost trimis sa execute ordinul, fara sa faca vreun act de vitejie deoarece Cosma era deja „in custodia” fortelor speciale. Pe atunci, in Parchetet functiona subordonarea ierarhica totala.
Intre 1997-2000 , chiar daca functiona aceasta subordonare ierarhica , nu numai ca nu au fost musamalizate dosare, dar au fost deschise si cele musamalizate pana in 1997 ( fosta administratie a lui Ion Iliecsu)
Aceasta subordonare ierarhica totala a procurorilor fata de sefi a facut ravagii insa intre 2001-2004, cand Ion Iliescu s-a reinstalat la Cotroceni , iar Nastase a ajuns premier. Dupa cum am relatat mai sus, echipele de investigatori au fost decimate, iar procurorii amenintati. Din cauza unor astfel de presiuni, in anul 2002, procurorul Cristian Panait s-a aruncat de la etajul patru pentru ca NU a vrut sa aresteze un coleg nevinovat, dar incomod pentru Adrian Nastase. Era vorba de cel mai important sponsor al PSD – Adrian Tarau- pe care procurorul Alexandru Lele indraznise sa-l aresteze pentru contrabanda. Panait a fost santajat , presat, amenintat de sefi sa-l aresteze pe procurorul Lele. In loc sa-l aresteze, Panait a dat neinceperea urmaririi penale. Dupa cateva zile a cazut de la etajul patru al imobilului in care locuia si a murit
Am readus aminte opiniei publice aceste moduri de a face justitie impuse de PSD ori de cate ori a venit la guvernare pentru a arata faptul ca progresele facute in Justitie pana acum SUNT IN PERICOL DE A FI ANULATE .
Un argument in plus il reprezinta comportamentul PSD din 2009, cand a fost cooptat la guvernare de PDL. In cele 9 luni de guvernare din 2009, PSD, prin Marian Vanghelie, Catalin Voicu, judecatori si procurori precum Florin Costiniu si Constatin Jipa ( judecatori la Inalta curte), procurori precum Nicolae Chiujdea, George Balan , generali de IGPR sau de servicii secrete Gelu Drajneanu, Adrian Isac, Silvestru Micu cautau sa puna mana pe Justitie, Parchete si pe toata arhiva DGIPI-serviciul secret al Ministerului de Interne.
Acum, dupa ce Mona Pivniceru a ales doi servili ca sefi la Parchete, liderul PSD Liviu Dragnea vrea sa puna marionete la sefia DGIPI, atat pentru a controla arhiva pe care o va folosi in campania electorala ( dupa modelul anuntat in 2009 de Marian Vanghelie), cat si pentru a-si intercepta si, probabil, apoi santaja adversarii, spun specialistii. Mentionam ca DGIPI detine tehnica speciala de interceptare extrem de performanta, cu care a fost dotate pana in 2004 pentru a nu mai depinde de centralele SRI.
