BCR a lansat un certificat care-ţi permite să pariezi pe preţul gramului de aur, cu argumentul că aurul protejează împotriva inflaţiei. De fapt, aurul protejează doar împotriva haosului. Şi asta în primă fază, cât lumea e mai interesată de conservarea valorii economiilor decât de ce pune pe masă.
Preţul aurului explodează din vreme în vreme când sentimentul de incertitudine domină. Între ianuarie 1979-februarie 1980, pe fondul crizei din Iran, preţul aurului urcase de la 240 la 820 dolari/uncia. După care a scăzut timp de 20 de ani şi s-a întors la 250 dolari în anul 2000. Nu a existat inflaţie în acest interval? Bineînţeles că a existat, dar lumea se simţea protejată de dobânzile bancare şi nu existau voci panicate care să repete că vine „sfârşitul lumii, cel puţin în forma pe care o cunoaştem”.
Din 2000 (criza dotcom) aurul este în plină recuperare a terenului pierdut, iar în 2007, moment în care se declanşează oficial criza financiară de care ne tot izbim acum, uncia se tranzacţiona la 600-800 dolari. De atunci, a existat un vârf la 1.900 dolari în 2011, iar în prezent cotaţia este 1.713 dolari/uncie. Cârligul de marketing principal cu care se recomandă azi achiziţia metalului galben rezidă în dilatarea masei monetare şi tiparul Băncilor Centrale („banul de hârtie îşi pierde valoarea, aurul şi-o păstrează în timp”). Totuşi, dacă banul se devalorizează ar trebui ca preţul restului activelor să crească – case, terenuri, mărfuri, nu doar aurul -, iar asta nu se prea întâmplă în prezent. Cum spuneam, aurul nu e cea mai bună umbrelă de protectie împotriva inflaţiei (cel puţin a inflaţiei moderate), dar poate reprezenta o soluţie de conservare a economiilor în caz de haos, când îşi poate redobândi dimensiunea monetară. Cel puţin în primă fază, când lumea e mai preocupată de conservarea valorii economiilor decât de securitatea alimentară pe termen lung (nimeni nu mănâncă aur, nu?).
Produsul BCR – certificatele „Index” – se tranzacţionează la bursă de la începutul lunii septembrie şi reprezintă valoarea unui gram de aur (exprimat în lei). Este vorba de aur „financiar”, nimeni nu îţi va converti un astfel de produs dematerializat de altfel într-un gram de aur fizic. Un produs pentru amatorii de speculaţii în principal (nu ai costuri de depozitare, preţul e apropiat de cel oficial, dacă vei cumpăra minilingouri de aur fizic vei plăti pe gram cu minimum 10% peste preţul BNR), şi nu unul creionat pentru fanii „protecţiei”. Banca este market maker şi oferă cotaţii stabile (ieri de pildă, erau 10.000 de certificate la cumpărare la un preţ de 192,6 lei şi 10.000 la vânzare la 193,8 lei).
