Agricultura (400 milioane lei), Administraţia şi Internele (150 milioane lei), Justiţia sunt ministerele câştigătoare. Guvernul a tăiat în schimb de la Apărare, CSM, ICCJ, Radioul şi Televiziunea publică. Autorităţile mizează pe o creştere mai anemică a PIB-ului (doar 1% de această dată, faţă de ţinta iniţială de 1,8%, ajustată apoi la 1,5% şi 1,2%).
Cum agricultura a avut un an deprimant, multe din fondurile europene sunt blocate, iar o parte din ministere rămăseseră fără bani, Guvernul a decis să injecteze fonduri suplimentare apelând la sumele obţinute din vânzarea licenţelor telecom (908 milioane lei), tăind din bugetele unor ordonatori de credite şi acordând altora bani în plus (per total, cheltuielile bugetului de stat au fost majorate cu 307 milioane lei). Într-o şedinţă-fulger de 15 minute, fără obiecţii din partea miniştrilor, dar cu participarea presei, Guvernul a tăiat din cheltuielile Ministerului Apărării, suplimentând alocările pentru Agricultură (400 milioane lei pentru subvenţii şi ajutoare), Administraţie şi Interne (151 milioane lei pentru salarii, norme de echipament, carburanţi, expertize medico-legale), Sănătate, Educaţie, Justiţie (45 milioane lei în principal pentru angajarea a 378 posturi noi), Dezvoltare Regională şi Turism, SRI (ca de obicei, SRI este pe toate listele de alocări suplimentare, indiferent de Guvern).
Ministerul Culturii va primi, la rândul său, 30 milioane lei, în contul „unor obligaţii mai vechi”. Alte 350 milioane lei au fost alocate pentru achitarea arieratelor unor unităţi administrativ-teritoriale, o obligaţie asumată faţă de FMI, premierul susţinând că administraţia locală a fost „un fel de Cenuşăreasă în materie de alocări”. Mai departe, fiecare tabără a căutat să profite cât mai mult de rectificare pentru a-şi promova mesajele politice. „Schimbarea vârfului ANAF a însemnat un plus de 10% la încasările bugetului de stat” a subliniat premierul, mândrindu-se că „execuţia bugetară pe primele nouă luni din 2012 arată un plus de 7,2% al veniturilor bugetului general consolidat faţă de perioada similară din 2011 şi creşteri ale încasărilor la toate impozitele şi taxele principale”. În schimb, europarlamentarul PDL Theodor Stolojan consideră că „a doua rectificare bugetară reflectă deteriorarea situaţiei economice din România” şi arată spre jumătatea goală a paharului – inflaţie („a ieşit din coridorul prevăzut de BNR”), exporturi („stagnante”), credite neperformante de la bănci („au atins un record de 18%, cea mai mare rată din zona euro”).
