În ultimele şase luni, două decese intens mediatizate au scos la lumină, din nou, lacunele sistemului de urgenţă din România, dar şi pericolul reprezentat de bolile cardiovasculare, care ucid anual un sfert de milion de români.
Opinia publică a fost marcată de cazul sportivului camerunez Patrick Ekeng, prăbuşit pe gazon în timpul unui meci de fotbal al echipei Dinamo. Ekeng nu a avut parte de o intervenţie corectă din partea medicilor de la ambulanţa privată cu care statul român a încheiat contract de asistenţă medicală de urgenţă. Șocant a fost și decesul artistului Ioan Gyuri Pascu, în urma unui infarct care ar fi putut fi, probabil, prevenit dacă medicul de la salvare ar fi acţionat corect. Şi specialiştii români arată că sistemul se află în stare gravă, mai ales în privinţa incidenţei şi a ratei mari de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare. Aceștia arată cu degetul spre autorităţi, care fac prea puţin pentru a le asigura românilor îngrijiri medicale de calitate, cel puţin pe măsura contribuţiilor consistente pe care le plătesc la bugetul de sănătate.
Conf. dr. Victor Costache, unul dintre medicii cardiologi de top din ţara noastră, care s-a întors din Franţa pentru a avea grijă de inimile românilor, a declarat într-un interviu pentru RL că în momentul actual ar trebui prioritizate mai mult atât prevenţia, cât şi tratamentul bolilor cardiovasculare, începând de la diagnosticul precoce.
Dr Victor Costache: Avantajul în acest tip de boli, dacă sunt diagnosticate la timp, este că sunt curabile şi vă dau un exemplu foarte simplu, un exemplu care ne-a şocat pe toţi de curând este decesul artistului Ioan Gyuri Pascu, care s-a pierdut între orele 3:00 şi 5:00 dimineaţa în urma unui banal infarct miocardic. Sigur că da, a fost un caz complex, în care Colegiul Medicilor se va pronunţa. Ceea ce este şocant pentru noi este faptul că avem de-a face cu un pacient de 55 de ani, încă tânăr, în deplinătatea forţelor şi a capacităţii de creaţie, a murit de infarct miocardic într-o capitală europeană. Acest lucru ar fi putut fi preîntâmpinat dacă am avea suficienţi cardiologi, suficiente institute de boli cardiovasculare atât publice, cât şi private, şi dacă aceste institute, atâtea câte sunt în momentul de faţă, ar fi folosite de sistemul sanitar şi nu excluse, pentru a se trata populaţia din România. Dl Ioan Gyuri Pascu, dacă ar fi ajuns rapid la un spital, ar fi fost pus pe masa de cardiologie intervenţională, pe masa de operaţie a angiografului, şi s-ar fi dezobstruat artera inimii care s-a înfundat în cazul infarctului miocardic pe care l-a făcut şi ar fi fost alături de noi şi în prezent şi mulţi ani de acum încolo. Suntem toţi emoţionaţi pentru că este vorba de o mare personalitate a României, dar gândiţi-vă la cele câteva sute sau mii de pacienţi anonimi care se sting în fiecare zi din cauza unui management deficitar al bolilor cardiovasculare în sistemul sanitar.
Şi ce s-ar putea face, ce soluţii ar putea fi aplicabile la ora actuală în România, pentru a diminua numărul unor astfel de tragedii ce pot fi prevenite?
V.C: Măsurile sunt simple, sunt uşor de realizat şi s-ar putea trece de la noapte la zi într-un timp relativ scurt. În primul rând, se poate ameliora rambursarea şi decontarea cazurilor tratate de boli cardiovasculare. Să luăm un exemplu: o operaţie pe cord deschis în România este decontată de către Casa de Asigurări undeva la 1.800 de euro sau chiar mai puţin. Aceeaşi operaţie este decontată în UE undeva la o medie de 12.000 de euro. Sigur că da, o să spuneţi că noi nu suntem Germania, Franţa sau Olanda. Dar dacă ne raportăm la Republica Moldova şi Bulgaria, în prima din aceste două ţări o operaţie se rambursează cu 6.000 de euro, iar autorităţile de la Sofia decontează 9.000 de euro. De asemenea, numărul de intervenţii care se decontează la o populaţie de aproximativ 19 milioane de locuitori, ţara noastră ar avea nevoie de aproximativ 17.000-18.000 de intervenţii pe an (ne referim să zicem doar la operaţiile pe cord deschis). În România, în momentul de faţă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează doar puţin peste 4.000 de intervenţii. S-ar putea cu mari eforturi să deconteze 5.000 de operaţii, deşi comisiile de specialişti ale Ministerului Sănătăţii au stabilit nişte recomandări în acest sens, pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate le ignoră. Aceeaşi situaţie este şi la bolile coronariene, cauza decesului lui Ioan Gyuri Pascu. Avem cel mai mic număr de centre de infarct din Europa, raportat la 100.000 de locuitori şi, deşi numărul acestor centre publice este absolut insuficient, puţinele centre private care există şi ar putea să acopere mai bine necesarul de intervenţii, lucrând umăr la umăr cu cele publice, nu sunt prinse în Programul de infarct miocardic, deşi au specialişti în acest domeniu, deşi capacitatea instituţiilor publice este net depăşită pentru a acoperi necesarul de intervenţii chirurgicale pe boli caridovasculare în România.
Există totuşi un deficit alarmant de specialişti în România, datorat exodului tot mai masiv al medicilor în străinătate, în ultimii ani. Câţi specialişti mai avem la ora actuală pe segmentul de cardiologie intervenţională?
V.C: La nivel global, statisticile arată că România a pierdut din momentul aderării la UE şi până în prezent cam 20.000 de medici. Avem acum aproximativ 70-80 de specialişti în cardiologie intervenţională la nivel naţional. Şi numărul de chirurgi cardiovasculari este foarte mic, de asemenea, aproape 70. Totodată, avem şi foarte puţine centre de chirurgie cardiovasculară raportat la populaţia din România. Şi, paradoxal, dacă avem aproape 11 centre publice, mai există 4 centre private, care din nou nu sunt cuprinse în sistemul de decontări a CNAS.
Românii se simt adesea discriminaţi, pentru că plătesc foarte mulţi bani la asigurările de sănătate, dar de cele mai multe ori nu pot beneficia de investigaţii şi tratamente decontate de către CNAS. În plus, există percepţia generală că programele de prevenţie sunt oarecum neglijate. Ce ar trebui făcut pentru a fi şi mai ieftin pentru stat, dar şi mai sănătos pentru oameni şi mai ales pentru a nu se ajunge la intervenţii pe cord deschis în cazul pacienţilor cardiaci?
V.C.: Sigur că da. Aţi atins un punct nevralgic subiectul prevenţiei în România. Dacă ne uităm la ce face CNAS, ei au foarte puţini bani pentru noile metode imagistice şi pentru analizele de laborator. De exemplu, în momentul de faţă există examenul CT la un nivel foarte înalt de performanţă încât poate diagnostica o coală coronariană severă.
Este exemplul unui medic specializat în cardiologie imagistică, dr Clara Alexandrescu, care a încercat cu mari eforturi să convingă statul român de necesitatea unor investigaţii pe bază de Angio CT.
V.C.: Exact, eu sunt mândru de dr Alexandrescu, un medic renumit la nivel internaţional. Dacă mergeţi la simpozionale mondiale de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară, profesorii din SUA sau din Franţa o recomandă ca cea mai bună specialistă în ecografie cardiacă a lumii. Şi totuşi, se alocă fonduri insuficiente pentru aceste metode de diagnostic preventiv. Fondurile sunt atât de puţine încât se termină în 4-5 zile şi avem liste enorme de aşteptare, de cel puţin 4-5 luni de zile la examenele imagistice.
Această situaţie persistă de ani de zile la mai toate specialităţile medicale. Casa de Asigurări alocă fonduri insuficiente? Sunt totuşi patologii care au nevoie de un diagnostic şi o schemă de tratament rapidă, pacienţii riscă să moară pe listele de aşteptare…
V.C.: Din păcate, astăzi pacienţii scot din buzunarul propriu banii pentru a face la timp aceste investigaţii. De aceea, este evident că românii nu au aceeaşi şansă la viaţă şi accesul corect la manevrele medicale şi la metodele de diagnostic de bază pentru care plătesc în fiecare lună, la fel ca şi restul cetăţenilor din UE. Ca popor, suntem discriminaţi de către Casa de Asigurări, faţă de restul cetăţenilor din Europa. Soluţia ar fi redeschiderea caselor de asigurări private şi reintroducerea concurenţei în sistemul asigurărilor de sănătate.
Şi totuşi, se colectează sume immense de bani la bugetul Casei. Unde sunt aceste fonduri?
V.C.: Nu trebuie să fim savanţi sau statisticieni ca să înţelegem aceste cifre. Avem 7 miliarde de euro care se injectează în fiecare an în sănătate în România. Un miliard este destinat programelor curative ale CNAS: boli cardiovasculare, oncologie, boli infecţioase etc. În condiţiile în care aproape 60% dintre români mod din cauza bolilor cardiovasculare, din acel milliard de euro se aloca mai puţin de 50 de milioane de euro pentru acest tip de maladii. Şi cu asta am spus tot. Noi am organizat o conferinţă de advocacy pe această temă pe 28 iunie şi am adus specialişti în domeniul decontărilor medicale şi al organizării sistemului de sănătate din majoritatea ţărilor europene şi din Statele Unite, din Republica Moldova şi Bulgaria. Cine credeţi că nu a onorat invitaţia? Ghiciţi de la ce instituţie nu a venit nimeni?
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate?
V.C.: Da, exact. Nici măcar un reprezentant.
Șapte milioane de români suferă de boli de inimă
Dintr-un număr total de 250.000 de decese înregistrate în România în fiecare an, 62% au drept cauză bolile cardiovasculare, iar în prezent 7 milioane de români suferă de astfel de afecţiuni, conform statisticilor Fundației Române a Inimii. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproape 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare până în 2030.
Bolile cardiovasculare sunt asociate cu o serie de factori de risc: hipertensiunea, colesterolul ridicat, diabetul, fumatul, obezitatea, dieta nesănătoasă, sedentarisumul sau factorii genetici.
CV. Cine este dr. Victor Costache
Dr Victor Costache s-a născut la Iaşi în 1974, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină Ghe. T. Popa din Iaşi în perioada 1992-1998. Apoi, a făcut un an de rezidenţiat în ţară, după care a decis să plece în Franţa, unde a luat-o cu rezidenţiatul de la capăt. S-a specializat în chirurgie cardio-vasculară şi toracică. A lucrat în spitale din Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Scoţia, Germania, Quebec. A lucrat cu nume mari din domeniu chirurgiei cardiovasculare şi al chirurgiei toracice şi pulmonare, Alain Carpenteier – fondatorul chirurgiei cardiace din Franţa, prof.dr Dominique Blanc, prof. dr. Jean Luc Magne, prof. dr. Sherif Sultan. În anul 2014 şi-a suspendat toată activitatea medicală din Franţa şi s-a stabilit împreună cu familia în România. În prezent, este preşedintele Comisiei de chirurgie vasculară din Ministerul Sănătăţii.
