Scandalul din jurul tezei de doctorat a Laurei Codruța Kövesi se apropie de punctul culminant. CNATDCU a admis vineri sesizarea de plagiat depusă de Mugur Ciuvică și urmează să se pronunțe. Legal, CNATDCU are 45 de zile la dispoziție. De preferat ar fi să nu se tragă de timp. Sesizarea trebuie tranșată cât mai grabnic. Orice suspiciune de plagiat care planează asupra procurorului-șef al DNA afectează activitatea instituției, în particular, și lupta anticorupție, în general. Cu atât mai mult cu cât absența unui verdict instituțional credibilizează acuzațiile aduse de Sebastian Ghiță și alimentează mașina de propagandă declanșată împotriva șefei DNA.
Vom ști, așadar, oficial dacă Laura Codruța Kövesi a plagiat sau nu. Dacă va fi găsită vinovată, soluția este una singură: demisia. Indiferent de cât de multe lucruri bune ar fi făcut procurorul-șef al DNA, încălcarea legii nu o califică pentru această funcție. În momentul de față, singura care știe cu certitudine dacă a plagiat sau nu este Laura Codruța Kövesi. În ciuda declarațiilor sale publice că nu a făcut-o. Ideal ar fi să-și dea demisia înainte de verdictul CNATDCU, dacă se știe cu musca pe căciulă. Desigur, dacă dorește să dea o șansă anticorupției. Dacă nu vrea ca toată imaginea ei pozitivă să se năruie într-o clipă. Dacă știe că a plagiat și se agață de funcție, înseamnă că speră că nu va fi lăsată din brațe de Sistem. Desigur, există și varianta să fie absolvită de orice acuzație de plagiat, ceea ce ar simplifica lucrurile.
Ce se întâmplă însă dacă Laura Codruța Kövesi este găsită vinovată și trebuie să-și dea demisia? Situația s-ar complica foarte mult. DNA ar fi vulnerabilizată major, deoarece s-ar pune problema numirii unui succesor care să continue lupta anticorupție. Mai eficient decât a făcut-o Kövesi. În mod obligatoriu. O misiune care se anunță dificilă, din moment ce conjurația penalilor abia așteaptă să demoleze DNA.
V-ați întrebat vreodată de ce a declanșat Sebastian Ghiță scandalul plagiatului abia acum? De ce abia după deschiderea celui de-al cincilea (sper că am numărat corect) dosar penal? Cred că răspunsul este simplu. Atacul concertat împotriva lui Kövesi este corelat cu data alegerilor parlamentare, când gașca politicienilor penali speră să ajungă la guvernare prin instrumentele lor politice, PSD și ALDE. Sebastian Ghiță a declanșat atacul cât mai aproape de scrutinul parlamentar, pentru ca ministrul Justiției și președintele să nu aibă timp pentru instalarea unui succesor. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă CNATDCU ar întârzia luarea unei decizii până la limita celor 45 de zile. Un verdict ar fi pronunțat la începutul lunii decembrie. Alegerile vor fi pe 11 decembrie. Dacă Kövesi va fi nevoită să plece, nu va mai exista timp pentru instalarea noului șef DNA.
Pentru penali, simpla schimbare a lui Kövesi nu este suficientă. Riscul este prea mare. Înmulțirea dosarelor penale poate însemna ani grei de pușcărie. Cu un dosar poți scăpa, de bine, de rău, cu câțiva ani de pușcărie. Ce te faci dacă ai cinci? Penalii au acută nevoie ca șefia DNA să ajungă la un procuror care să pună cruce anticorupției. Din păcate, au de unde alege. Sunt mulți procurori dispuși să sacrifice Justiția pentru propria parvenire profesională. Bogdan Licu, de pildă. Doctor în Drept suspect de plagiat, cu lucrare coordonată de Gabriel Oprea, propus adjunct al procurorului general, a participat la o dezbatere despre independența Justiției împreună cu Rodica Stănoiu, Adrian Severin și Mircea Dogaru. A fost o declarație de intenție. Un mesaj transmis politicienilor penali că s-a pus la dispoziție. Un personaj de tipul lui Bogdan Licu are toate șansele să fie propus la șefia DNA de un ministru al Justiției de la PSD sau ALDE, dacă, bineînțeles, aceste partide vor ajunge la guvernare.
Klaus Iohannis ar putea strica planu-rile penalilor. Pre-ședintele ar putea refuza o no-minalizare scandaloasă. În acest caz, poate fi amenințat cu suspendarea de către Parlament. Din informațiile mele, planul este în continuare de actualitate. Ima-ginați-vă ce rapid s-ar
întruni o ma-joritate parlamentară care să-l trimită pe Klaus Iohannis într-un concediu de 30 de zile. Din ea ar face parte PSD, ALDE, PMP și chiar unii parlamentari ai PNL. Din postura de președinte interimar, Călin Popescu ar fi liber să abuzeze de prerogativele constituționale și să instaleze viitorul șef al DNA.
Este posibil ca instalarea unui nou șef la DNA să fie amânată până după alegeri. Președintele a procedat astfel în cazul SIE, după ce Mihai Răzvan Ungureanu și-a dat demisia. De ce nu ar face acest lucru și în cazul DNA? Nu ar risca nimic. Dacă va proceda astfel, va fi o eroare majoră. Numirea unui nou procuror-șef la DNA ar trebui să se producă rapid. Tandemul Raluca Prună (ministru al Justiției)-Klaus Iohannis (președinte) poate asigura instalarea pe locul lui Kövesi a unui profesionist din rândul procurorilor destoinici ai DNA, care s-au remarcat în ultimii ani. Variante sunt destule.
Dacă președintele va amâna însă luarea unei decizii, miza alegerilor parlamentare va crește foarte mult. Practic, doar votul popular va decide soarta DNA, în particular, și a anticorupției, în general. Aș plusa chiar: de modul în care va arăta viitoarea majoritate parlamentară depinde modernizarea României (sau abandonarea ei în brațele unei Mafii cu o capacitate de repliere fantastică).
