Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat ieri lansarea procedurilor de selecţie a viitorului procuror general al României şi a viitorului procuror şef al DNA fără a respecta legislaţia românească şi recomandările Comisiei Europene, transmise recent printr-o scrisoare de către secretarul general Catherine Day.
Cerinţele UE
– transparenţă totală în procedura de numire a conducerii Ministerului Public şi DNA
– dezbatere publică asupra candidaţilor, care să includă publicarea tuturor nominalizărilor, CV-urilor şi planurilor de acţiune ale candidaţilor
– planurile de management să fie însoţite şi de o declaraţie de intenţie, prin care fiecare candidat să-şi expună viziunea pe care o are asupra instituţiei pe care vrea să o conducă
– concluziile comitetului de selecţie să fie făcute publice
– concluziile dezbaterii publice să fie luate în considerare atunci când se face numirea procurorului general şi şefului DNA
– acordarea unei perioade suficiente de timp pentru ca toţi candidaţii să-şi poată pregăti planurile de management şi pentru ca toate informaţiile să poată fi dezbătute public, chiar dacă acest lucru înseamnă prelungirea, în continuare, a mandatelor actualilor şefi ai DNA şi Ministerului Public
– Procurorul General şi Procurorul Şef al DNA să nominalizeze reprezentanţi ai Ministerului Public şi DNA în comitetul de selecţie, iar opiniile psihologice sau academice să fie oferite de INM.
– legiferarea procedurii de selecţie printr-un Ordin de Ministru.
Ce face Ministerul Justiţiei
Procedurile de selecţie anunţate de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru nu au fost cuprinse într-un ordin de ministru, aşa cum recomandă Comisia Europeană, ci doar au fost postate pe pagina de internet a ministerului de resort. Prin refuzul de a emite un ordin de ministru, Pivniceru evită să îşi asume răspunderea pentru procedurile de selecţie pe care vrea să le impună. Mai mult, Mona Pivniceru nu vrea să respecte nici recomandările CE care cer ca proiectele procurorilor candidaţi să fie publicate de minister din timp şi să intre astfel în dezbatere publică pentru ca nominalizările să fie făcute pe criterii transparente de profesionalism, aşa cum reiese şi din scrisoarea adresată recent de către secretarul general Catherine Day.
Ce conţine scrisoarea secretarului general al CE, Catherine Day
Pe scurt, Comisia Europeană a solicitat ministrului român al Justiţiei să organizeze selecţia pentru funcţia de procuror general al României şi pentru cea de procuror-şef al DNA pe criterii de profesionalism şi moralitate, regulile de concurs să fie anunţate din timp pentru a se oferi şansa mai multor magistraţi de a se pregăti temeinic, iar procedurile selecţiei să fie transparente. În schimb, Mona Pivniceru nu a ţinut cont de această recomandare, anunţând ieri regulile cu doar câteva zile înainte de concurs. Prin urmare, dat fiind timpul scurt rămas la dispoziţie, proiecte au putut pregăti doar cei care au cunoscut din vreme regulile doamnei Pivniceru.
Pe de altă parte, modul pompieristic de a organiza concursul elimină dezbaterea publică a proiectelor candidaţilor şi oferă posibilitatea numirii pe criterii clientelare.
Pe deasupra, Comisia Europeană a cerut ca din comisia de selecţie să facă parte un procuror de la Parchetul General, recomandat de actualul procuror general al României, şîi de un altul de la DNA, recomandat de actulul şef al Parchetului anticorupţie, Daniel Morar. În schimb, Pivniceru a anunţat că va fi asistată de doi procurori, dar nu a precizat cine îi va alege. În plus, aşa cum reiese din anunţul publicat ieri de MJ, Mona Pivniceru nu doreşte nici transmiterea concursului în direct, pe internet, aşa cum procedează deja CSM cu şedinţele sale, ci s-a mulţumit să menţioneze că întrebările şi răspunsurile concurenţilor vor fi stenografiate.
Având în vedere că Mona Pivniceru nu are intenţia să respecte regulile unui concurs corect, se pune întrebarea de ce se mai străduieşte să pară că le respectă?! Un posibil motiv ar fi legat de imaginea proastă pe care o are deja la Bruxelles, unde este cunoscută mai mult ca fiind magistratul-membru CSM care s-a evidenţiat prin a-i apăra pe corupţi. Reamintim că Pivniceru, în calitate de şef al asociaţiei magistraţilor, l-a apărat pe fostul premier Adrian Năstase, susţinând că DNA i-a făcut dosar politic; i-a aparat pe senatorul Cătălin Voicu şi pe fostul judecător de la Curtea Supremă, Florin Costiniu, atunci când aceştia au fost inculpaţi pentru că au luat mită peste 260.000 euro, iar de curând i-a apărat pe procurorii George Bălan, membru CSM, şi Marcel Sâmpetru, care vizau, prin şantaj şi trafic de influenţă, să obţină posturile de procuror general, respectiv procuror şef al DNA şi chiar negociau aceste posturi cu Mona Pivniceru, căreia i-au propus ca recompensă funcţia de judecător la Curtea Constituţională.
Mandatul procurorului şef al DNA, Daniel Morar, a expirat în vara aceea, el ocupând în prezent funcţia în baza unei delegări, iar mandatul procurorului general Laura Codruţa Kovesi expiră la începutul lunii octombrie. Funcţiile de procuror-şef al DNA şi procuror general au stârnit deja un scandal politic imens, preşedintele Traian Băsescu acuzând USL că a dorit suspendarea lui doar pentru a-şi subordona Justiţia, deci şi pentru a numi în aceste funcţii doi procurori servili USL.
Ce prevede anunţul Ministerului Justiţiei
Aspiranţii la postul de procuror general al României şi la cel de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor trebui să-şi arate această intenţie prin înscrierea la selecţia care urmează a fi făcută de Ministerul Justiţiei, potrivit anunţului făcut ieri de această instituţie. Rezultatul final al selecţiei va fi anunţat pe 4 octombrie. Iată ce trebuie să depună candidaţii:
Cererile de înscriere, pentru una sau pentru ambele funcţii de conducere, însoţite de celelalte înscrisuri menţionate în prezentul anunţ vor fi depuse personal, până la data de 24 septembrie, la cabinetul ministrului.
Cererile de înscriere vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; un curriculum vitae al procurorului; minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante. Până la 1 octombrie procurorii participanţi vor depune şi un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune personal la Cabinetul ministrului.
Ministerul va face publice pe 25 septembrie numele aspiranţilor la cele două funcţii, de procuror general şi procuror şef al DNA, precum şi a celor care şi-au depus candidatura, dar au fost respinşi din diferite motive.
După susţinerea interviului, Mona Pivniceru va formula propunere motivată de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, propunere care va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ şi ulterior Administraţiei Prezidenţiale.
Ce vrea ministrul Justiţiei să ştie de la candidaţi
Procurorii participanţi la selecţie vor susţine un interviu pe 2 şi 3 octombrie în faţa unei comisii formate din Mona Pivniceru, un procuror de la DNA, un procuror de la Parchetul General şi un psiholog.
În cadrul interviului candidaţii vor trebui să îşi susţină proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie; compatibilitatea planului managerial întocmit de procurorul participant la selecţie cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul; verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare; prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice; verificarea aspectelor legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecţie.
Textul integral al scrisorii trimise de Catherine Day Ministrului Justiţiei:
Doamnă Ministru,
În primul rând, aş vrea să folosesc această ocazie pentru a vă felicita pentru numirea recentă în funcţie. Aştept cu nerăbdare să colaborăm în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Înţeleg de la Reprezentantul Permanent al României că plănuiţi să faceţi o vizită la Bruxelles în viitorul apropiat. Aştept să ne întâlnim în cursul acestei vizite.
Aşa cum ştiţi, unul din aspectele discutate în detaliu în Raportul MCV al Comisiei din iulie 2012 a fost numirea unei noi conduceri la Ministerul Public şi DNA. Acesta a fost un element central în scrisoarea pe care Preşedintele Barroso i-a transmis-o premierului Ponta la 12 iulie. Problema a fost subliniată şi în draftul concluziilor Consiliului, ce va fi discutat de Coreper săptămâna aceasta, punând în evidenţă faptul că Statele Membre o consideră importantă. Aşadar, alături de recomandările din raport, aceasta este o chestiune pe care o considerăm foarte importantă.
Ştiu că numirile la Ministerul Public şi la DNA sunt recunoscute ca o prioritate importantă pentru România. O bună pregătire şi transparenţa deplină vor folosi pentru a da noii conduceri credibilitatea de care are nevoie pentru a avea rezultate eficiente. Deşi măsurile temporare pentru a prelungi mandatele existente nu sunt ideale, este de preferat ca acestea să fie luate, decât să fie compromise calitatea, transparenţa şi credibilitatea procesului,
Aş dori să vă mulţumesc pentru că aţi avut amabilitatea de a împărtăşi o parte din proiectul dumneavoastră iniţial colegilor mei, vinerea trecută. În aşteptarea întâlnirii noastre, profit de ocazie pentru a vă reaminti recomandările Comisiei în această problemă şi să vă ofer mai multe detalii despre modul în care credem că acestea ar trebui puse în practică.
Recomandările Comisiei privind nominalizarea Procurorului General şi Procurorului Şef al Departamentului Naţional Anticorupţie subliniază necesitatea unui proces transparent, care ar trebui să includă aplicaţii deschise, bazate pe criteriile experienţei profesionale, integrităţii şi unui istoric în domeniul luptei împotriva corupţiei. Comisia a subliniat, de asemenea, nevoia de criterii clare în procesul de nominalizare, scopul fiind de a avea cea mai bună conducere posibilă a celor două instituţii, care să asigure continuitatea acestora.
Principalul scop al Comisiei este să se asigure că procesul de nominalizare şi desemnare este pe deplin transparent, permite o reală competiţie a candidaţilor şi include criterii care pot promova o conducere puternică şi capabilă să meargă mai departe pe drumul plin de succese al actualei conduceri.
Un aspect important al transparenţei este acela că trebuie să funcţioneze pe tot parcursul procedurii şi este necesar ca fiecare etapă a acesteia să poată fi urmărită şi înţeleasă de către public. O dezbatere publică asupra candidaţilor ar fi binevenită şi încurajată, iar aceasta necesită publicarea tuturor nominalizărilor, CV-urilor şi planurilor de acţiune încă dintr-o fază incipientă a procesului, astfel încât, în urma dezbaterii, să puteţi face o alegere mai bună la nominalizările finale. Desigur, şi concluziile comitetului de selecţie ar trebui făcute publice, în cadrul aceleiaşi abordări, astfel încât candidaţii, sistemul judiciar şi publicul larg să poată înţelege de ce un candidat a fost preferat altuia.
Transparenţa va favoriza o competiţie reală, ca şi cerinţa privind planurile de management. Ar fi util ca aceste planuri să fie însoţite şi de o declaraţie de intenţie, prin care fiecare candidat să-şi expună viziunea pe care o are asupra instituţiei pe care vrea să o conducă. Totuşi, este nevoie de timp pentru a permite candidaţilor să se gândească bine la aceste lucruri, iar apoi pentru a da publicului suficient timp de dezbatere. De aceea, ar fi util să luaţi în calcul o perioadă suficientă pentru depunerea candidaturilor, poate mai lungă decât cea necesară altor poziţii de conducere în procuratură.
Cât despre criterii, recomandările Comisiei au stabilit ceea ce considerăm a fi cele mai importante aspecte. Criterii precise ar trebui stabilite în anunţul pentru depunerea aplicaţiilor. În ceea ce priveşte experienţa şi istoricul de cazuri anticorupţie, comitetul de selecţie pe care îl propuneţi pare a fi un pas pozitiv, iar comitetul va fi cel mai în măsură să intre în detalii în aceste privinţe. Cel mai potrivit ar fi ca Procurorul General şi Procurorul Şef al DNA să nominalizeze reprezentanţi ai Ministerului Public şi DNA în acest comitet, iar opiniile psihologice sau academice să fie oferite de INM.
Considerăm că desfăşurarea acestui proces cu claritate şi în mod public este cel mai bun mod de a atrage candidaţi de cea mai bună calitate pentru aceste funcţii. De aceea, ar fi bine ca procesul să fie formalizat, poate printr-un Ordin de Ministru.
V-aş fi recunoscătoare dacă aţi lua în considerare includerea acestor aspecte în procesul pe care îl veţi organiza.
Ştiu, de asemenea, că ne-aţi furnizat informaţii despre stadiul Codului de Procedură Civilă. Există, desigur, multe dificultăţi operaţionale legate de implementarea unei reforme majore a Codurilor. Totuşi, este important să fiţi în măsură să faceţi o analiză a situaţiei şi să stabiliţi termene-limită viabile şi clare pentru adoptarea şi implementarea tuturor Codurilor care nu au intrat încă în vigoare.
Rămân la dispoziţia dumneavoastră pentru a discuta mai pe larg aceste probleme, dacă este nevoie. Comisia va monitoriza cu atenţie procesul în continuare, pe măsură ce acesta avansează.
Cu sinceritate,
Catherine Day
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
