Se poate calcula PIB pe baza cheltuielilor, ca sumă între consumul privat, cel public, investiţii şi exportul net (exporturi minus importuri). Sau, pe baza producţiei: valoarea adăugată brută (VAB) plus impozitele nete pe produs (impozitele datorate statului-TVA, accize, etc-minus subvenţiile acordate de acesta). În prima variantă ne referim în pricipal la..salarii (consumul privat este influenţat de veniturile populaţiei) şi investiţiile statului, în cea de a doua la ponderile diferitelor ramuri ale economiei în funcţie de producţia realizată de acestea în perioada respectivă. Ok, după această mică introducere să vedem care sunt problemele creşterii economice din acest an. Mai întâi să aruncăm o privire asupra a ce s-a întâmplat în 2011.
Creşterea economică a fost de 2,5%. Pe partea de producţie, agricultura a crescut cu 11%, industria cu 5% (ponderea agriculturii în VAB este de aproximiativ 7%, industria are circa 30%, comerţul 23%, construcţiile 10%, serviciile sociale 14%, iar cele pentru întreprinderi şi financiare-15%). Pe partea de cheltuieli consumul total a urcat cu 1,4% (cu 2,8% a avansat consumul populaţiei compensând retragerea cu 3,9% a consumului administraţiei publice) iar formarea brută de capital a crescut cu 10,3%. Salariile bugetarilor s-au majorat însă cu 15% de la începutul anului trecut, în schimb în 2012 prima tranşă a majorării a venit din iunie (8%) iar a doua (7,4%) este aşteptată abia în decembrie. Anul trecut PIB a fost ajutat atât de majorarea veniturilor şi investiţii, cât şi de un an agricol excepţional (agricultura a adus la PIB aproape 0,8%).
În 2012, avem creştere economică după primul semetru (0,8%) şi o ţintă guvernamentală de 1,2% pe final de an (0,9% dă FMI). Efectele majorării veniturilor la bugetari şi pensionari se văd deja în consum (dacă în primul trimestru consumul total scădea cu 0,3%-gospodăriile populaţiei consumaseră cu 0,6% mai mult dar avem scăderea cheltuielilor administraţiei cu 3,6%),la jumătatea anului avem deja o inversare-populaţia are cu 1,1% mai mult, administraţia scade cu 1% iar rezultatul total este o crestere de 0,7%. Ajutată de consum şi investiţii (acumulările brute de capital au urcat cu 15% la jumătatea anului, faţă de 10% în 2011), economia se află încă pe creştere. Va menţine ritmul? Greu de crezut.
Scenarii pe final de an
E clar că agricultura, cu o suprafaţă totală afectată în proporţie de 40% de secetă, va cădea din pod. Să presupunem că avem o scădere de 20% faţă de 2011-ponderea în PIB ar fi de minus 1,4%! La 30% scădere, PIB-ul pierde peste 2%! Va fi suficientă contribuţia dată de consumul stimulat de creşterea salarială din iunie (efectele celei din decembrie se vor contabiliza în mică măsură) pentru a compensa un an agricol slab? Ce ne facem cu scăderea investiţiilor publice (Guvernul a redus cu 1,1 miliarde lei sumele alocate în acest scop)? Ori cu încetinirea exporturilor (efecte în exportul net)? Toate semnalele care vin în acest moment diin economie arată că prognoza de creştere economică ar trebui ajustată. FMI vede un avans al PIB de numai 0,9% iar BCR a tăiat recent estimarea proprie la 0,7%. În opinia analiştilor BCR motoarele gripate din economie sunt exporturile (au încetinit la 1% în primele şase luni ale anului, de la 20,5% în luna decembrie a anului trecut), industria (oprire aproape totală în primele şase luni), investiţiile străine (scădere cu 29%) şi agricultura.
Cum ar putea reacţiona autorităţile pentru a salva creşterea economică pe final de an, măcar apropiată de ţintele iniţiale? Cum vremea bună pentru agricultură nu se întoarce, statul ar trebui să crească ponderea încasărilor din taxe şi impozite (vedeţi a doua formulă pentru calculul PIB, cea legată de producţie). O altă cale de atac este majorarea sumelor atrase din fondurile europene, majorarea sumelor obţinute din privatizări (o accelerare a acestui proces se simte deja, calendarul privatizărilor a fost reactualizat). Ar fi superb ca şi investiţiile străine directe să crească de la sine, la fel remiterile românilor din străinătate, dar deja visăm frumos, nu este cazul în actualul context de piaţă. Să nu ne supărăm totuşi prea tare. „O creştere mai mare de 1% este periculoasă pentru Romănia, din cauza ponderii mari a consumului în PIB. Când ai peste 60% trebuie să alimentezi permanent cu bani, or statul nu mai are iar un nou balon al creditului n-o să vedem” subliniază analistul Ilie Şerbănescu.
