Încă nerecepţionată oficial de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), dar deschisă traficului în decembrie anul trecut, când a fost inaugurată de către fostul premier Emil Boc, Autostrada Timişoara-Arad scoate la iveală problemele de calitate.
Ziarul România liberă relata anul trecut, cu două săptămâni înaintea deschiderii acesteia, cum muncitorii firmelor italiene Astaldi şi spaniolă FCC aşterneau straturile de asfalt chiar dacă afară temperaturile erau sub zero grade Celsius. Aceasta chiar dacă nu se permite ca astfel de lucrări să fie făcute la mai puţin de 10 grade Celsius. Zilele trecute au ieşit la iveală deficienţe ale terasamentelor, cauzate de graba în care au fost făcute lucrările.
„Este încă o victorie a lui «Da, se poate!»”, spunea triumfător anul trecut fostul premier Emil Boc.
Şoferii fac slalom printre lucrări
Autorităţile au impus noi restricţii de viteză pe Autostrada Arad-Timişoara, care ar urma să fie inaugurată la sfârşitul lunii, din cauza unor lucrări de reparaţii la asfalt care au loc în trei puncte, traficul desfăşurându-se pe câte o bandă în zonele cu probleme, potrivit Mediafax.
Poliţiştii au decis restricţionarea vitezei la 60 de kilometri pe oră în zonele cu probleme. Pe calea de circulaţie de la Arad la Timişoara au loc lucrări de reparaţii la partea carosabilă la kilometrul 535 plus 700, pe o lungime de 500 de metri, circulaţia fiind deviată pe banda de urgenţă. La kilometrul 532 plus 800, tot pe o lungime de 500 de metri, circulaţia se desfăşoară doar pe a doua bandă, din cauza reparaţiilor.
Pe calea de mers Timişoara-Arad, la kilometrul 535 plus 236, circulaţia se defăşoară doar pe banda întâi.
„În toate cele trei situaţii, viteza de deplasare a fost redusă de la 100 la 60 de kilometri pe oră pe perioada lucrărilor, care se vor desfăşura câteva zile”, a declarat subcomisarul Teodor Tudur, şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest.
Potrivit poliţiştilor, în zonele menţionate asfaltul este ondulat de la traficul greu sau au apărut probleme la rosturile de la poduri.
În următoarele zile, vor fi impuse restricţii similare şi în alte puncte de pe lungimea autostrăzii, în funcţie de locurile în care se mută echipele de muncitori.
Cum explică CNADNR situaţia?
Mircea Pop, director general al CNADNR afirmă că vina o poartă constructorul care nu a compactat corespunzător straturile de balast/pietriş ce compun fundaţia autostrăzii. Ca şi cum ar fi o uşurare pentru contribuabili, el spune că lucrările de reparaţii vor fi făcute pe cheltuiala constructorilor. Lucrările de reparaţii ar urma să fie definitivate în cel mult o săptămână, iar autostrada va fi recepţionată definitiv cel târziu în decembrie. După aceasta va curge termenul de garanţie de doi ani acordat de constructori pentru lucrări.
Nereguli tehnice şi financiare
Lucrările la autostradă au fost caracterizate din start de numeroase nereguli. Prima dintre acestea a fost că Ministerul Transporturilor şi CNADNR a selectat – caz unic în istoria construcţiilor din România – aceeaşi firmă, respectiv EGIS Franţa care să facă şi proiectarea şi consultanţa (verificarea lucrărilor). Astfel în situaţia în care au existat deficienţe la proiectare, consultantul EGIS nu putea cere corectarea proiectului deoarece tot el îl făcuse.
In al doilea rând lucrările au început greu, dar s-au sfârşit în grabă, pentru ca foştii şefi de la Transporturi să poată tăia panglica. La finele lunii noiembrie 2011 asfaltul s-a aşternut chiar dacă afară erau minus 2 grade Celsius.
In al treilea rând, Astaldi (firmă care realizează şi o bună parte a autostrăzii Soarelui) şi FCC au încasat pe nemeritate zeci de milioane de euro, arată un raport din acest an al Curţii de Conturi.
Cele două firme au cerut în anul 2011 în plus faţă de valorile contractuale aproximativ 27 milioane de euro, ceea ce a dus la depăşirea valorilor iniţiale cu 24%. Autostrada trebuia teminată în 2008 potrivit memorandumului semnat cu finanţatorul lucrării, Banca Europeană de Investiţii, însă lucrările au început de abia un an mai târziu, în 2009.
