Semne de întrebare privind corectitudinea recensământului

Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011 . Conform acestora, „fără religie” sau „atei” s-ar fi declarat 0,24% din populaţie (adică 45.114 persoane).

Chiar dacă această valoare este aproape de două ori mai mare decât cea raportată în 2002 (23.105), există multiple indicii că, în continuare, ea este mult subestimată şi oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii, susţin reprezentanţii Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR) într-un comunicat de presă remis romanialibera.ro.

• Rezultatele anunţate de INS vin în contradicţie flagrantă cu cele obţinute în ultimele două decenii în cadrul unor reputate studii internaţionale ce atestă existenţa unui important segment de agnostici şi de atei, precum şi o atitudine critică la adresa religiei, manifestată de procente însemnate din populaţie:

o European Values Study (EVS)/2008: 16,5% din populaţie se declară agnostică sau atee
o Eurobarometrul 66/2006: 37% dintre români consideră că religia are un loc prea important în societate
o Eurobarometrul 341/2010: 31% din populaţie este de părere că liderii religioşi care îşi arogă dreptul de a decide ce este bine sau rău în domeniul biotehnologiilor fac un rău societăţii

• Proporţia neverosimil de mare a celor afiliaţi unor culte religioase este pusă sub semnul întrebării de alte cercetări sociologice. De exemplu, studiul „Cartografierea socială a Bucureştiului” desfăşurat de Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative în 2011 raportează că 49% dintre bucureşteni nu se duc niciodată la biserică sau o fac doar în context social (nunţi, botezuri etc.), situaţie ce contrastează puternic cu pretinsa cifră de 98,4% credincioşi, comunicată de INS.

• În ultimii ani se constată o tendinţă semnificativă de scădere a gradului de religiozitate al populaţiei. Biserica nu se mai bucură de atâta încredere, iar conform sondajelor Gallup WorldView, în doar doi ani, proporţia celor care consideră religia importantă a scăzut de la 84% în 2009 la 78% în 2011.

Problematică este şi raportarea numărului credincioşilor de altă confesiune decât cea ortodoxă. Pentru a da un singur exemplu, este greu de crezut că un cult foarte activ precum cel penticostal, după o creştere cu 50% a aderenţilor între 1992 şi 2002 (conform cifrelor oficiale, din recensămintele anterioare), prezintă o creştere de doar 11% între 2002 şi 2011.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 a fost, din păcate, marcat de o multitudine de iregularităţi. În ceea ce priveşte religia, în nenumărate cazuri, recenzorii au făcut presiuni asupra oamenilor pentru ca aceştia să se declare de confesiune creştin-ortodoxă, iar asociaţia noastră a primit multiple sesizari în acest sens; de altfel şi presa a publicat astfel de cazuri. Ancheta de Control a Recensământului, pe care INS a derulat-o în luna noiembrie a anului trecut, ar fi putut să evalueze corectitudinea înregistrării opţiunilor religioase ale cetăţenilor, dar, surprinzător, această întrebare a fost omisă din chestionare.

Mai mult, în mod regretabil, chiar imparţialitatea Institutului Naţional de Statistică este pusă sub semnul îndoielii. Reamintim că există multiple semne de întrebare privind legăturile dintre INS şi BOR. De exemplu, preşedintele INS a solicitat şi a obţinut sprijinul Bisericii Ortodoxe în derularea recensământului, iar reprezentanţii celor două instituţii au avut mai multe întâlniri pe această temă în 2008 şi 2009.

Ţinând cont de cele de mai sus, Asociaţia Secular-Umanistă din România solicită Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă a activităţii Institutului Naţional de Statistică în ceea ce priveşte desfăşurarea Recensământului şi o verificare independentă a corectitudinii înregistrării datelor privind religia.

Să nu uităm: În România sunt 18.300 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor!