Scăderea leului din 2012 nu este atât rezultatul degradării stării economiei, cât al injecţiilor de lichiditate operate de Banca Centrală, este opinia analistului financiar Florin Cîţu.
În momentele de criză, externă sau internă, deprecierea se va accelera, iar în absenţa acestora BNR va încerca să menţină un curs stabil dar la o medie mai ridicată. Care este explicaţia oscilaţiilor pe curs la care am asistat în ultimele două luni? BNR a început să injecteze lichiditate în sistemul bancar în ultimele luni ale lui 2011 în scopul forţării scăderii dobânzilor la lei.
O bună parte din sumele respective au fost utilizate de bănci şi de clienţii lor pentru a retrage bani din ţara. Cum retragerile erau făcute în euro, aceste mişcări s-au resimţit imediat în cursul de schimb, leul depreciindu-se (din acest motiv s-a produs probabil „decuplarea” leului de valutele regionale, moneda naţională pierzând teren faţă de euro în timp ce zlotul, forintul, coroană din Cehia creşteau în 2012).
Cererea de numerar tot mai mare a băncilor (dacă schema funcţiona, de ce să nu scoţi cât mai multă valută din ţara?) dublată de tensiunile apărute brusc în mediul politic au forţat BNR să ia taurul de coare şi să descurajeze ieşirile de capital reducând agresiv sumele injectate în sistemul financiar. Că rezultat, dobânzile au crescut iar leul s-a apreciat.
Cu alte cuvinte, deprecierea leului din ultimele 10 luni n-ar fi atât un rezultat direct al degradării stării economiei, nici al aşteptărilor pesimiste ale investitorilor, or specularea efectului rambursărilor consistente în contul datoriei publice extene din 2013-2014, ci mai degrabă consecinţa injecţiilor masive de lichiditate operate de Banca Centrală.
Greşeala, în opinia lui Cîţu, a fost că oferite doar pentru 7 zile, respectivele injecţii de lichiditate nu aveau cum merge în creditare sprijinind economia, ci – cum s-a întâmplat – în accelerarea retragerii de fonduri din ţara şi mici speculaţii pe curs. Din fericire, mişcarea a putut fi oprită repede: fiind oferiţi cu scadenţă scurtă (7 zile), banii au putut fi retraşi cu uşurinţă, cum s-a văzut din scăderea graduală a sumelor oferite băncilor la licitaţiile săptămânale.
Perspective
Analistul consideră că BNR nu îşi permite să scoată lichiditatea din piaţă într-o perioadă în care economia încetineşte. Banca Centrală va încerca să găsească un echilibru în perioadă următoare („nu este deloc uşor să jonglezi cu asigurarea unei finanţări decente pentru stat, cursul de schimb şi lichiditatea din piaţă”, spune Florin Cîţu), iar dobânzile se vor stabiliza uşor peste dobânda de politică monetară pe termen scurt (în jur de 6,25%) urcând până la 9% pe termen lung.
Cursul de schimb urmează să se mute şi el pe un palier superior de oscilaţie, în jurul lui 4,6 lei/euro. Mai departe? Pe termen lung, „valuta unei ţări este influenţată de puterea economică a acelei ţări. Ţări cu economie puternică au valute puternice. Ţări cu economie slabă şi inflaţie mai ridicată decât a partenerilor de comerţ îşi refac competivitatea printr-un curs mai slab”, se arată în raportul FlorinCîţuAdvisory.
Consecinţa firească este ca „în viitorul apropiat BNR va lăsa leul să se deprecieze”.
