Inaugurată în 1950, după 14 ani de lucrări cu întreruperi, Hala veche Obor a ajuns pe lista monumentelor istorice în 2004. De atunci, deși are statut special și este protejată de lege, hala a continuat să se degradeze, mai ales la interior, unde autoritățile permit un soi de comerț ce amintește de haosul și mizeria din fostul complex „Europa“.
Chioșcurile sunt niște improvizații din termopan acoperite cu mușama. Chiloții se vând lângă carnea de porc, iar șosetele lângă pește, totul la grămadă. E un labirint întortocheat și strâmt unde găsești de toate, la prețuri mai mici, pentru că evaziunea fiscală o fi ea ilegală în Hala Obor și oriunde, dar e rentabilă. Case de marcat există din loc în loc, dar sunt prăfuite de nefolosință. E un consens mut între comercianți și cumpărători: nimeni nu dă, nimeni nu cere bon fiscal.
Deși toată lumea din zonă cunoaște aceste lucruri, ANAF a desfășurat, în perioada 2014-2016, doar două controale în zona comercială Obor, în luna mai 2014 și în aprilie 2016. Două controale în aproape trei ani, în condițiile în care evaziunea în hală e o problemă cotidiană.
Dar activitatea este reluată la două-trei zile după fiecare control. Greu de explicat, din punct de vedere al legii, cum pot funcționa toate aceste chioșcuri ai căror proprietari sunt, teoretic, amendați. Sigur, mulți dintre chioșcari scapă de amenzi pentru că, în momentul în care încep controalele, reușesc să închidă tarabele.
E și un WC în Hala Obor, dar e folosit mai degrabă de clienți. Costă 1 leu și, la trei-patru vizite zilnice, plus câteva cafele de la automat, o zi în spatele tarabei nu mai e o afacere. În consecință, unii vânzători – e drept, doar bărbați – se duc în spatele halei și sprijină un zid pe care l-au transformat în closet. Apoi se întorc la taraba lor și pun mâna pe marfa care ajunge în sacoșa mușteriului. Da, chiar și pe carne, pește, legume sau alte alimente. Am vorbit cu clienți care au văzut astfel de gesturi, dar au continuat să cumpere din hală, „pentru că e mai ieftin“. Unora nu li s-a părut nimic scandalos, iar altora li s-a răspuns cu violență când au întrebat vânzătorul de ce nu folosește mănuși de plastic la manevrarea produselor: „Nu-ți convine, cară-te!“.
La subsolul clădirii nu se poate intra din cauza sutelor de șobolani pe care nu-i deranjează nimeni.
Nu iese fum fără autorizare de incendiu
În caz de incendiu, o tragedie este imposibil de evitat. Mușamalele-acoperiș, cartoanele care, în unele cazuri, țin loc de pereți, hainele agățate peste tot ar arde într-o clipă. Iar rampele de acces în hală, cele pe care le-ar folosi pompierii pentru a stinge focul, sunt ocupate de alte zeci de tarabe încărcate cu mărunțișuri. Produsele vândute sunt și ele dintre cele mai inflamabile.
Pompierii au venit, au constatat „disfuncționalități în respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, constând în reducerea lățimii libere de circulație a căii de evacuare“ (după cum se menționează în răspunsul dat „României libere“), au aplicat o amendă de 3.000 de lei și au plecat. Ieri, situația era la fel: calea de acces – blocată, ca de obicei.
În rest, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) susține că „spațiile comerciale amplasate pe calea de acces nu se încadrează în categoria construcțiilor și amenajărilor care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu“. Cu alte cuvinte, „nu e treaba noastră“.
Primăriile aruncă responsabilitatea de la una la alta
Același gen de răspuns l-am primit și de la celelalte autorități. Primăria Sectorului 2, care e gard în gard cu Hala Obor, susține că „toate autorizațiile de construire, precum și controlul legalității construcțiilor edificate revin în sarcina exclusivă a Primăriei Municipiului București“. În schimb, șeful Poliției Locale Sector 2, Aurel Dobrilă, a precizat pentru „România liberă“ că instituția pe care o conduce a solicitat sprijinul Autorității pentru Protecția Consumatorului și Autorității Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care au efectuat controale în hală și au aplicat sancțiuni.
Invocată de Primăria Sectorului 2 ca factor exclusiv de decizie în cazul Halei Obor, Primăria Capitalei ne-a trimis la Ministerul Culturii. Iar Ministerul Culturii, la întrebarea noastră privind legalitatea funcționării unui bazar într-o clădire monument istoric, ne-a răspuns, după aproape o lună de gândire, cu un pasaj de lege. Potrivit Legii 422/2001, „intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt: c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumentele istorice“. De asemenea, la același articol 23, la punctul f), legea spune că se pot face „amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice“.
Concluzia? „Legea este foarte laxă, permite practic orice fel de modificare sau de construcție într-o clădire monument istoric“, a precizat juristul Marius Huțanu pentru „România liberă“.
Cine taie și spânzură în hală
Spațiile comerciale din Hala Obor aparțin, pe hârtie, SC CI-CO SA, deținută în proporție de peste 97% de SIF Muntenia, însă comercianții susțin că în hală taie și spânzură Ioana Gela Lăzăroiu, zisă „Gela Măcelăreasa“, consilier PNL în Primăria Sectorului 2. Ioana Lăzăroiu și-a început afacerile vânzând carne în Hala Obor, a prosperat, apoi a intrat în politică. În calitate de consilier local, ea a fost desemnată de Consiliul General al Capitalei membru în consiliile de administrație ale SC CI-CO SA și Apa Nova. Lăzăroiu este administrator al SC Gelgab SRL și SC&V Agrointernational SRL, director general la SC Frigo Sud SRL și președinte al Asociației Consumatorilor „Piața Obor“.
Potrivit declarației de avere depusă la 17 iulie 2016, Ioana Gela Lăzăroiu deține două terenuri (unul intravilan în Ilfov și unul agricol în Dolj), un apartament în București și o casă de locuit în Ilfov. Anul trecut, din salarii, dividende și o vânzare de acțiuni, Ioana Lăzăroiu a obținut un venit total de aproape 210.000 lei.
Până la închiderea ediției, Ioana Gela Lăzăroiu nu a putut fi contactată.
RAZII. ANAF: controale rare, amenzi mari
Din 2014 până în prezent, inspectorii ANAF au desfășurat două controale în Hala Obor. În timpul primului control, din 23-24 mai 2014, au fost verificați 66 de comercianți și au fost aplicate 92 de amenzi, în valoare de 551.300 lei. Activitatea desfășurată de 25 de operatori economici a fost suspendată pentru că ori nu aveau aparat de marcat, ori aveau, dar nu-l foloseau. De asemenea, la 22 aprilie 2016, în cadrul operațiunii Helios, au fost controlați 51 de comercianți din Hala Obor. Au fost date 58 de amenzi, în valoare de 233.000 lei, și confiscate sume ilicite în cuantum de 8.400 lei – arată Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) într-un răspuns pentru „România liberă“.
