UPDATE 4 Plenul Curţii Constituţionale a DECIS preschimbarea termenului de judecată stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României în urma unei cerei a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, potrivit unui comunicat al CCR.
Descarcă AICI comunicatul Curţii Constituţionale
UPDATE 3. CCR devansează pentru 21 august data pana la care Guvernul trebuie să trimită cifra cu numarul total al cetatenilor cu drept de vot de pe listele electorale folosite la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui.
Judecatorii CCR au cerut, din nou, Guvernului, NU LISTELE (care sunt la Parchet), ci doar cifra totala a cetatenilor inscrisi pe listele electorale in baza carora s-a organizat si desfasurat referendumul. Surse CCR spun ca s-a cerut, din nou, cifra de la Guvern „pentru consecventa”. O alta tema dezbatuta a fost cvorumul cu care se poate invalida referendumul. Majoritatea judecatorilor CCR au sustinut ca invalidarea poate fi facuta cu votul favorabil a cel putin cinci judecatori ( din noua), asa cum recomanda si Conventia de la Venetia, pe cand pentru validare sunt necesare voturile a cel putin sase judecatori.
Reamintim ca tot scandalul a aparut din cauza ca Ministerul Administratiei si Internelor a trimis la CCR o a doua adresa prin care nu-si asuma veridicitatea numarului de 18, 3 milioane de cetateni cu drept de vot de pe listele electoral in baza carora s-a organizat refereendumul din 9 iulie pentru demiterea presedintelui, desi cu o zi inainte trimisese o prima adresa cu aceasta cifra.
Mai mult, toti liderii USL, in frunte cu premierul Victor Ponta, interinarul Crin Antonescu, ministrii Victor Paul Dobre si Ioan Rus, au sustinut aceasta cifra mai multe zile la rand.
Din cauza acestor adrese contradictorii ale MAI, CCR a amanat pronuntarea, hotarand in sedinta sa ceara de la Guvern listele in baza carora s-a desfasurat referendumul.
In mod bizar, un judecator raportor impreuna cu asistent magistrat au intocmit si trimis la Gubvern o adresa cu un continut juridic contrar hotararii CCR. Si anume au cerut Guvernului sa ia „masuri de actualizare a listelor electorale folosite la referendum” si sa i le trimita pana la data de 31 august, in loc sa ceara transmiterea numarul de cetateni cu drept de vot de pe listele electorale „in baza carora s-a desfasurat referendumul”.
Acest fals a fost dezvaluit de Romania Libera, in articolul „La CCR se falsifica hotarari in folosul USL?”, publicat la data de 4 august.
Precizam ca adresa falsa a CCR a oferit Guvernului Ponta platforma legala de a organiza un mini-recesamant, ocazie cu care sa modifice listele electorale ( prin eliminarea a circa 1,6 milioane de romani care muncesc in strainatate) pentru scaderea cvorumului si, in consecinta, sa se asigure demiterea presedintelui Traian Basescu.
Parchetul General s-a autosesizat inca din data de 2 august, probabil dupa ce judecatoarea Aspazia Cojocaru a declarat ca CCR ar fi primit documente false de la MAI. Procurorii au deschis anchete, au cerut avize de interceptari de convorbiri, iar din aceste interceptari a rezultat intregul mecanism de falsificare a listelor electorale in cadrul mini-recesamantului.
Au fost pusi sub invinuire ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre, secretarul de stat MAI, Ioan Nicolae Cabulea, si Constantin Manoloiu, seful Directiei pentru Evidenta Persoanelor, fiind acuzati de abuz in serviciu cu tulburarea grava a functionarii institutiilor statului.
Precizam ca potrivit Biroului Electoral Central, pe listele electorale folosite la referendumul din 29 iulie erau inscrisi 18, 3 milioane de cetateni cu drept de vot, iar la vot au participat 46,6% dintre acestia. Aceste cifre NU au fost contestate de nimeni, in concluzie CCR NU poate lua alta decizie decat invalidarea referendumului.
UPDATE 2: Şase dintre judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) consideră că erata a fost trimisă în mod legal. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, ar fi obţinut acordul celor şase să trimită erata spre publicare în Monitorul Oficial, potrivit Realitatea TV.
UPDATE: Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis că erata dată la hotărârea privind referendumul a fost legală.
Astfel, Ştefan Minea, care era, la acea dată, judecătorul de serviciu, avea dreptul să o trimită la Monitorul Oficial. Totodată, Minea era şi raportor pe acest subiect, au declarat surse oficiale.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi dimineaţă, înaintea şedinţei plenului Curţii, că rectificarea transmisă la Monitorul Oficial în cazul motivării privind referendumul din 29 iulie a fost emisă „în condiţii strict legale”, transmite Mediafax.
Zegrean a fost întrebat de jurnalişti în ce condiţii a fost emisă erata transmisă la Monitorul Oficial şi semnată de judecătorul de serviciu, în aceeaşi zi în care el a fost cel care a semnat altă adresă către Guvern.
„În condiţii strict legale”, a răspuns Zegrean.
„Eram în concediu, judecătorul de serviciu este cel care semnează în locul preşedintelui”, a mai precizat preşedintele Curţii Constituţionale.
Cireşte şi editorialul: Concediul Curţii Constituţionale naşte monşti. Cât ne costă faptul că judecătorii nu au coborât mai repede din şezlonguri
