OFENSIVA procurorilor. Trei dosare penale legate de referendum

Trei dosare penale importante au fost deschise de procurori în acest moment în legătură cu referendumul din 29 iulie. Cel mai important vizează modul în care Ministerul de Interne a trimis adresa Curţii Constituţionale în care nu-şi asuma numărul de alegători înscrişi în listele electorale. În acest dosar sunt deja învinuiţi secretarul de stat Niculae Căbulea şi chestorul Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei.

A doua anchetă a fost declanşată pentru a afla cine este vinovat de manipularea adresei trimisă de CCR către Guvern, iar cea de-a treia ancheta ( care , in ordinea cronologica a inregistrarii este de fapt primul dosar) se referă la cele 250 de plângeri penale cu privire la fraudele din timpul referendumului.

 Dosarul in care investigatia a avansat cel mai mult este cel care-i vizează  pe făptuitorii de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care au transmis a doua adresă la Curtea Constituţională, prin care au blocat invalidarea referendumului. În acest dosar au fost învinuiţi până acum secretarul de stat MAI Ioan Niculae Căbulea şi chestorul Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI. Cei doi sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

Ce i se impută secretarului de stat MAI Nicolae Căbulea

Potrivit Parchetului, pe 8 august, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Nicolae Căbulea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii spun că, pe 1 august, secretarul de stat „şi-a îndeplinit în mod defectuos” atribuţiile ce îi reveanu în temeiul funcţiei deţinute.

Astfel, Nicolae Căbulea a dispus lui Constantin Manoloiu – chestor de poliţie şi director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – să întocmească un act oficial, conform căruia Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente.

„De asemenea, în data de 2 august 2012 învinuitul CĂBULEA IOAN-NICOLAE ( in locul ministrului Ioan Rus -nn)  a semnat adresa oficială nr.74619/VPD către Curtea Constituţională a României, prin care a transmis înscrisul anterior menţionat, care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie”, se arată în comunicatul procurorilor. Încălcările dispoziţiilor legale în materie sunt evidente, întrucât potrivit art.5 din H.G. nr.682/07.07.2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare, iar învinuitul CĂBULEA IOAN-NICOLAE, chestor principal de poliţie, secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a făcut parte, pe întreaga desfăşurare a referendumului naţional, din Comisia Tehnică Centrală înfiinţată prin hotărârea Guvernului României sus-menţionată„.

Ce i se reproşează chestorului Constantin Manoloiu

Potrivit Parchetului „în fapt, s-a reţinut că, după ce, în data de 27.07.2012, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, învinuitul Constantin Manoloiu a comunicat Biroului Electoral Central, prin adresa nr. 3456054, faptul că, în copiile listelor electorale permanente sunt înscrişi 18.292.514 alegători, comunicare pe baza căreia s-a realizat referendumul din 29 iulie 2012. La solicitarea Curţii Constituţionale, prin comunicarea nr. 3479198, transmisă la data de 1.08.2012, învinuitul a confirmat din nou numărul de 18.292.514 alegători.

Ulterior, la data de 2.08.2012, învinuitul a transmis Curţii Constituţionale adresa nr. 3479199, fără a exista o solicitare a instanţei de contencios constituţional (adică a CCR – n.n.), conform căreia „instituţia pe care o conduce nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanent”, deşi, potrivit H.G. nr. 683/2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului, reactualizarea listelor electorale permanente era în competenţa serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei din subordinea sa”, conform aceluiaşi document. În cauză s-a reţinut că, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, a fost produsă o tulburare însemnată activităţii instituţiilor publice implicate în validarea referendumului. Pe parcursul cercetărilor au fost audiate mai multe persoane şi au fost solicitate date de la instituţiile care au avut atribuţii în organizarea referendumului„.

Dosarul penal cu faptuitori de la Curtea Constituţională

 În al doilea dosar penal, Parchetul a anunţat că a demarat o anchetă preliminară după ce s-a înregistrat o plângere penală, depusă de o persoană fizică, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri la Curtea Constituţională a României.

Sesizarea îi vizează pe autorii adresei cu conţinut juridic fals, trimisă la Guvern la data de 3 august, prin care Curtea Constituţională solicita măsuri pentru actualizarea listelor electorale până la data de 31 august.

Abia luni, 6 august, CCR a reuşit, după o şedinţă la care au fost prezenţi majoritatea judecătorilor, să trimită Guvernului adresa cu conţinut real, corect, care să reflecte conţinutul juridic decis  la data de 2 august.

 Prin adresa de luni, CCR a solicitat listele electorale folosite la referendumul pentru demiterea preşedintelui, desfăşurat la data de 29 iulie 2012. Falsul a fost descoperit prima dată de România liberă, încă de vineri 3 august, şi făcut public în articolul „La Curtea Constituţională se falsifică hotărâri în folosul USL?”.

Într-un alt dosar se fac verificări în urma a sute de plângeri, care sesizau multiple nereguli din timpul exprimării votului la referendumul de la 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui ţării. În principal sunt vizate condiţiile în care, în anumite localităţi, prezenţa la vot a fost de peste 250%. În acest dosar nu a fost nimeni învinuit până acum. 

 Nicolae Căbulea, un trecut certat cu legea

Secretarul de stat Nicolae Căbulea are un trecut controversat. Presa a scris că în 2009, chestorul a accidentat un om în timp ce se afla la volanul maşinii sale.  În urma coliziunii cu un alt autovehicul care circula regulamentar şoferul acestuia din urmă a avut nevoie de îngrijiri speciale acordate de către echipajele SMURD.  Lui Căbulea i s-a întocmit dosar penal şi i s-a reţinut permisul. Tot din presă aflăm că în 2001, pe când deţinea funcţia de prim-adjunct al comandantului Poliţiei Judeţene  Alba, a fost retrogradat din ordinul ministrului de Interne de atunci, Ioan Rus. Sancţiunea a pornit de la cazul a doi plutonieri din oraşul Cugir, care trebuiau cercetaţi pentru vătămare corporală, după ce au bătut un bărbat până l-au băgat în spital. Ei au fost găsiţi nevinovaţi de Căbulea. Însă, aceiaşi plutonieri au fost acuzaţi, la scurt timp, că au omorât în bătaie un bărbat chiar în sediul Poliţiei Cugir.

 Nicolae Căbulea a fost retrogradat în 2001 de ministrul de Interne de atunci  Ioan Rus deoarece ar fi muşamalizat un caz grav de vătămare corporală