Adevărata miză a numirii Monei Pivniceru în Guvern

Mona Pivniceru, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost nominalizată  de premierul Victor Ponta pentru portofoliul de ministru al Justiţiei cu un scop „special”: schimbarea conducerilor Parchetului General şi DNA cu magistraţi dispuşi la „compromisuri” în ceea ce priveşte politicienii cu dosare penale, spun surse USL.

Pentru portofoliul Justiţiei, premierul a anunţat numirea unui „independent”: magistratul Mona Pivniceru. În realitate, judecătoarea este  foarte apropiată de USL iar desemnarea ei  a avut ca scop clamarea independenţei deciziilor pe care aceasta urmează să le ia, după cum spun sursele noastre.   De altfel, după ce a fost numită, Mona Pivniceru a declarat presei: „Doresc separarea puterii judecătoreşti de politic şi lăsarea ei ca o putere independentă în stat”. După  ce a făcut această declaraţie, Mona Pivniceru  s-a dus la şedinţa PNL.

Legăturile Monei Pivniceru  cu PNL şi interacţiunile cu  grupări infracţionale

Despre Mona Pivniceru nu se poate spune că e independentă  politic cel puţin  faţă  de PNL, spre exemplu,  pentru că locuieşte în Bucureşti împreună cu un lider PNL, Mihai Vlasov, socrul fostului ministru liberal de Interne Cristian David.

De asemenea, despre Mona Pivniceru nu se poate spune că este independentă faţă de grupuri de interese din Justiţie, grupuri din care fac parte şi oameni inculpaţi pentru corupţie, cum ar fi membrii reţelei de trafic de influenţă coordonate de  senatorul PSD Cătălin Voicu şi judecătorul Florin Costiniu, ambii trimişi în judecată şi condamnaţi de prima instanţă de judecată. Drept mărturie a acestei apropieri de reţeaua menţionată  stă însăşi cererea de recuzare a Monei Pivniceru din completul de magistraţi care judecau lotul Voicu-Costiniu. Reamintim că în dosarul Voicu-Costiniu au mai fost învinuiţi alţi patru magistraţi de la Înalta Curte pentru implicare în trafic de influenţă.

Pivniceru a cerut CSM sa apere reputatia judecatorului incatusat Florin Costiniu

Inainte de arestarea lotului Voicu-Costiniu, Romania libera a facut dezvaluri despre implicarea membrilor retelei in influentarea evolutiei unor dosare, atat de la Politie si parchete, cat si de la instante, in beneficiul unor grupuri de interese.

Imediat, Mona Pivniceru, in numele Asociatiei Magistratilor, a facut cerere la CSM pentru apararea reputatiei judecatorului Florin Costiniu si, implicit, a cerut condamnarea Romaniei Libere. CSM n-a  apucat sa dea dat curs cererii de aparare a reputatiei deoarece a primit solicitarea de avizare a unor perchezitii si chiar a retinerii judecatorului Costiniu. Solicitarea avizului CSM a fost insotit de probe, intre care si interceptari.

După „secvenţa” încătuşării lui Florin Costiniu,  Mona Pivniceru a ieşit în evidenţă prin atacurile la adresa conducerilor  DNA şi ale Parchetului General, respectiv împotriva  prim-procurorului  Daniel Morar şi a procurorului general Codruţa Kövesi  pe care i-a acuzat de abuzuri. Atunci, acuzaţiile le făcea în calitate de reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Magistraţilor din România (ANMR).

În timpul scandalului Voicu-Costiniu,  Mona Pivniceru a recunoscut într-o declaraţie pentru RL că este prietena familiei Costiniu, în special prietenă cu Viorica Costiniu, soţia inculpatului Florin Costiniu. Viorica Costiniu este judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi fost preşedinte al ANMR, acum preşedinte de onoare al asociaţiei.

De asemenea, a recunoscut apropierea ei de Viorica Costiniu într-un interviu realizat de colega noastra Sabina Fati, publicat în luna ianuarie de RL . În acelaşi interviu, Mona Pivniceru a lăsat să se înţeleagă că nu ar fi de acord cu prelungirea mandatului lui Daniel Morar la DNA. Iată fragmentul:

M.P.: „Eu cu Florin Costiniu nu am fost niciodată în relaţii de prietenie, poate doar într-o relaţie mai apropiată decât cu alţi colegi de-ai mei. Cu doamna judecător Costiniu mă pot considera într-o relaţie de prietenie, dar n-are nici o legătură, cine a făcut ceva ispăşeşte pedeapsa, e problema lui. Există, desigur, un efect pervers al lucrurilor. Nu pot fi acuzată de ceea ce fac cei din jurul meu.(…..)

Rl : Aţi fi de acord cu prelungirea activităţii lui Daniel Morar în fruntea DNA după ce i se termină mandatul?

M.P.: Sunt lucruri asupra cărora n-aş vrea să mă pronunţ, dar vă spun un lucru simplu, dacă legea pune punct unui mandat, atunci punctul este punct.

RL: N-ar trebui să i se dea o prelungire în virtutea faptului că realizările DNA au fost citate mereu la rubrica faptelor pozitive în Rapoartele de ţară ale Comisiei Europene?

M.P.: Nu acesta este criteriul după care trebuie să analizăm. Noi am pierdut foarte mult pe linia respectării legalităţii. Dacă textul de lege nu permite continuarea mandatului, acel mandat nu trebuie continuat. Nu trebuie să forţăm nota. Dacă a fost lăudat, aceasta nu înseamnă că e singurul procuror din România care vrea să-şi facă bine profesia. Cadrul legal ne apără de abateri. Dacă judecăm altfel, avem o problemă cu legalitatea: toată lumea se gândeşte mai degrabă la cum să ocolească legea, nu cum să o pună în aplicare. „

Dosarul „Voicu-Costiniu” nu este singurul dosar la care a fost asociat numele Monei Pivniceru.  Ea s-a pronunţat şi asupra dosarului lui Adrian Năstase numit „Trofeul Calităţii”, în care fostul premier a fost condamnat la doi ani de închisoare  cu executare, despre care Mona Pivniceru a declarat că este un dosar politic, după cum  a titrat Jurnalul Naţional. 

De ce se teme Mona Pivniceru de DNA

Numele Monei Pivniceru a fost vehiculat şi în recentul scandal al procurorilor George Balan, membru CSM, şi Marcel Sâmpetru, consilier CSM, (care apăreau şi în reţeaua Cătălin  Voicu),  puşi sub învinuire de DNA pentru că au obţinut şi folosit  informaţii clasificate pentru, între altele, a negocia cu premierul Victor Ponta  posturile de procuror general al României şi de procuror şef al DNA.  În acest dosar al procurorilor CSM, probele principale sunt interceptările, probaţiune  mereu criticată de Mona Pivniceru.

 Despre aceste interceptări, Mona Pivniceru, într-un interviu publicat în Jurnalul Naţional, declara: „Aşa mă asculţi pe mine sau pe dvs., apoi ce o să spuneţi? Că mi-a propus cineva un post? Mi-a propus să mă duc la facultate, să intru în Comisia de Etică la ăştia cu plagiatul, să fiu judecător la CCR. Îţi propune lumea. Eu nu am zis «nu» la nimeni şi nu o să le zic «nu» niciodată. Dar asta e normalitate la interceptări? Interceptările nu trebuie să se substituie probelor! În direcţia asta mergem, că iau locul probelor.(…) Sunt nişte rigori care protejează cetăţeanul (de interceptări ilegale – nn), că dacă eu sunt la dispoziţia oricui, în fiecare secundă din viaţa mea eu trebuie să dau socoteală că de ce mi-a propus un post de judecător la Curtea Constituţională. Mi-a propus! Şi ce e rău că mi-a propus?”

Specialiştii spun că prin aceste declaraţii făcute JN, Mona Pivniceru, ştiind că a vorbit cu procurorii Balan şi Sâmpetru despre ocuparea unor posturi şi că aceste conversaţii ar fi fost înregistrate de DNA, a recunoscut dinainte ofertele „ca să demonstreze că nu are nimic de ascuns. În limbaj juridic, acest procedeu se numeşte ” preconstituire de probe”, spun specialiştii consultaţi de RL.   

Piedici în calea numirii Monei Pivniceru la Justiţie

În primul rând, pentru a putea fi nominalizată ca ministru, Mona Pivniceru  trebuie să-şi dea demisia din CSM. Apoi, trebuie să se întoarcă la Inalta Curte la postul de judecător. Din poziţia de judecător de Înaltă Curte trebuie să ceară CSM detaşarea la Ministerul Justiţiei. Întrunit aseară, consiliul a ajuns la concluzia că Mona Pivniceru nu poate fi detaşată şi, pentru a fi numită ministru, trebuie să-şi dea demisia din acest organism.

 Pe lângă procedura greoaie de numire pe functia de ministru al Justitiei, Mona Pivniceru are de rezolvat şi imaginea proastă pe care şi-a creat-o în cancelariile UE prin criticile dure la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, instituţie laudată în toate rapoartele de ţară ale Comisiei Europene. La care se adaugă şi alăturarea numelui ei de grupurile de interese infracţionale.