Economia rezistă încă devalorizării accentuate a leului faţă de euro. Dacă tendinţa va continua, vom vedea primele efecte negative majore în următoarele două-trei luni, spun actorii din piaţă.
Cursul a continuat ieri să doboare record după record pe piaţa interbancară, cel mai nou maxim istoric fiind de 4,6325 unităţi pentru un euro. Preţul de referinţă anunţat ieri de către BNR a fost de puţin peste 4,6 lei la euro. Leul s-a depreciat abrupt în ultimele trei săptămâni, cu 3,4%, deşi banca centrală a intervenit permanent în piaţă pentru a limita căderea monedei naţionale. Percepţia jucătorilor a fost şi continuă să fie afectată de turbulenţele politice, care au avut ecouri internaţionale. Cotaţia de referinţă de luni indică o scădere a leului cu 6,5% faţă de euro, comparativ cu rata de schimb de la finele anului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro.
Totodată, în raport cu dolarul, moneda naţională a pierdut 13,8% comparativ cu finele anului trecut, de la 3,3393 unităţi.
Căderea leului va scumpi carburanţii
Producătorii de carburanţi plătesc ţiţeiul la cotaţii mondiale exprimate în dolari SUA. Leul nu s-a depreciat doar faţă de euro, ci considerabil şi în raport cu moneda americană. De aceea sunt aşteptate scumpiri semnificative ale preţurilor la motorină şi benzină, după ce toţi românii s-au bucurat în urmă cu câteva săptămâni de o ieftinire a acestora. Statul nu înregistrează venituri suplimentare din colectarea accizelor pe carburanţi (exprimate în euro) deoarece se foloseşte la calculul obligaţiilor la buget un curs fix. „Numai evoluţia dolarului din ultimele zile ne afectează cu 17 bani la litru”, spune Constantin Tampiza, reprezentant pentru România a conducerii Lukoil Rusia. În plus, mulţi producători de carburanţi se află sub presiunea pierderilor. La Lukoil pierderea este de 60 de dolari la tonă, de unde apare necesară o majorare de 20 de bani la litru, afirmă Tampiza.
Euribor-ul mic, anihilat de leul slab
În mod normal, dacă rata de schimb euro-leu s-ar fi găsit în echilibru, persoanele împrumutate la bănci ar fi trebuit să plătească în aceste luni rate mai mici. Dobânda în cazul unei părţi importante a creditelor este în funcţie de Euribor (dobânda interbancară stabilită de Banca Centrală Europeană), iar aceasta a scăzut în ultimul an cu aproape 1% în cazul dobânzilor la 6 luni. Câştigul va fi însă anihilat de sumele mai mari în lei pe care vor trebui să le scoată din buzunar cei împrumutaţi în euro. „Scăderea Euribor s-a produs în ultimii ani, nu în ultima lună. Astfel compensează parţial devalorizarea monedei naţionale din ultimele săptămâni. Euribor este la un minim istoric, mai jos de atât nu poate scădea, astfel că această compensare este singura posibilă în momentul de faţă”, spune Gabriel Creţu, director de vânzări al brokerului de credite KIWI Finance.
Efectele devalorizării se vor vedea în câteva luni. „Efectul nu este imediat, însă în decurs de câteva luni am putea observa o creştere a numărului datornicilor”, spune el. La o rată de 300 euro, creşterea monedei unice cu 0,3 lei de la începutul anului semnifică un efort suplimentar lunar de 90 de lei. Mulţi ar putea să nu suporte creşterea mai mult de câteva luni.
Preţurile generale, în creştere
În cazul produselor agricole, preţurile vor creşte în urma acţiunii a doi factori combinaţi: primul e anul agricol secetos, al doilea e cursul folosit la importuri. Economistul Florin Câţu crede că nu atât cursul, cât seceta va pune presiune pe preţul alimentelor. „Avem şocuri negative de la alimente, iar economia nu creşte. Cursul era important în anii în care aveam multe importuri, cum erau cei dinaintea crizei. Acum nu mai avem foarte multe „, spune el. Vânzătorii de alimente au însă opinie diferită.
În condiţiile în care moneda nu se stabilizează, preţul alimentelor ar putea creşte cu 3-5% opinează Nicolae Ştefan, preşe-din-tele Agrostar, precizând că România importă majoritatea cărnii de porc şi vită din industria mezelurilor. Oficiali ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România precizează că „orice scădere semnificativă a monedei naţionale influenţează preţurile, dar şi puterea de cumpărare”, în condiţiile în care 70% din produse vin din import.
Câştigă statul din curs?
Există o portiţă prin care statul ar putea câştiga de pe urma cursului. O creştere a preţurilor pe piaţa internă semnifică taxe mai mari (spre exemplu TVA) încasate de stat. Exportatorii câştigă şi ei, încasând mai mulţi lei pe sumele în euro încasate. Importurile însă se scumpesc. Dacă pe termen scurt acest mecanism inflaţionist poate funcţiona, pe termen mediu şi lung el distruge economia, deoarece este inflaţionist, micşorează avuţia populaţiei şi implicit consumul acesteia.
