În interviul acordat RL, preşedintele suspendat explică relaţia sa, ca preşedinte, cu fostul lider al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi cum a reuşit limbajul dublu al comunistului Voronin să ajute strategia Bucureştiului de a dezgheţa relaţiile cu Chişinăul şi de a sprijini această ţară să aleagă drumul european.
RL: Credeţi că dacă Crin Antonescu va deveni preşedinte se va produce şi o schimbare de orientare geostrategică a României?
Citeşte interviul integral cu Traian Băsescu.
TB: Mi-e foarte greu, privind la declaraţiile ministrului de Externe legat de alte priorităţi decât cele de până acum. Ştiind faptul că domnul Antonescu este cu totul în afara cunoştinţelor de politică externă şi a subtilităţilor de politică externă, nu vă pot spune ce ar putea face. Mi-e greu să evaluez ce ar putea face Crin Antonescu în calitate de şef al statului. Eu cred, însă, că trebuie să ne luăm grija asta de pe cap pentru că nu va fi niciodată unul precum Crin Antonescu şeful statului român.
RL: Sunteţi sigur?
TB: Da. Nu se poate. Aiasta nu se poate.
RL: Vladimir Voronin îi apreciază foarte mult pe Victor Ponta şi Crin Antonescu. Cum vi se pare?
TB: Cine se aseamănă se adună. Dacă ajungi, ca politician român, să fi apreciat de Vladimir Voronin, atunci trebuie să te întrebi unde greşeşti cu democraţia, unde greşeşti cu deserviciile aduse ţării tale. Pentru că Vladimir Voronin poate fi considerat orice, numai un prieten al României nu sau un om care să dorească binele României. Ca politician român, când acţiunile tale sunt aplaudate de Vladimir Voronin, trebuie să îţi pui, în mod automat, această întrebare: ce am făcut împotriva interesului naţional al României? Este simplu.
RL: A fost o perioadă despre care aţi spus că lucrurile între România şi Moldova s-au mişcat, iar asta s-a întâmplat sub preşedinţia lui Voronin.
TB: Aşa este. Despre Voronin am ştiut de la început că este un politician cu limbaj dublu. În acea epocă eu am găsit relaţiile româniei cu Republica Moldova îngheţate, astfel că, începând cu 2005, am utilizat orice nişă pe care am putut să le dezgheţ. Ce mi-a convenit foarte mult (a fost) exact limbajul dublu al lui Voronin. Vroia să aibă un limbaj pentru export, că-I pro-european, că-i nu ştiu ce, şi acţiuni interne împotriva pro-europenismului şi a democraţiei. Dar atât timp cât el a vrut să-şi construiască o imagine de pro-european şi că vrea să imprime Republicii Moldova un drum către Uniunea Europeană, asta doar dacă aş fi fost un politician naiv n-aş fi valorificat-o pentru că în acei ani, 2005-2006, datorită discursului lui, Voronin nu s-a putut opune poziţiei noastre de susţinere puternică a Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene. Poziţie care a mers atât de departe încât, între timp, Republica Moldova a început negocieri de aosociere la Uniuniunea Europeană, este în negociere cu acordul de liberă circulaţie a cetăţenilor, a intrat în programele de susţinere financiară pe programe de pre-aderare şi nimeni nu mai face ochii mari când România spune că Republica Moldova trebuie să fie privită într-o perspectivă europeană, la fel ca statele din Balcanii de Vest. Deci a fost un câştig. Eu, ca politician care-mi doresc ca Republica Moldova să revină în Europa civilizată, nu puteam decât să valorific demagocia şi nesinceritatea lui Voronin, că nu m-am născut nici ieri, nici azi. Ne întâlniserăm doi politicieni hârşiţi. El a vrut să pară pro-european, l-a costat. Pentru că am putut în acea perioadă să punem postamentul perspectivei europene a Republicii Moldova, iar când şi-a dat seama că am mers prea departe era prea târziu.
RL: Are această perspectivă europeană a Republicii Moldova de-a face şi cu o perspectivă de unire a ei cu România? În perioada în care deja se produsese schimbarea de poziţie a Moldovei, de la discursul dublu despre care spuneaţi că aţi profitat, vorbeaţi de o perspectivă de 20-25 de ani de unificare. Mai credeţi în asta şi cum vedeţi că s-ar putea întâmpla?
TB: Pasul premergător, dacă acest lucru se va întâmpla, va fi intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, căci atunci frontierele nu vor mai conta şi vom vedea ce e de făcut pe mai departe. Dar obiectivul României trebuie să fie intrarea Republicii Molodva în Uniunea Europeană.
RL: Unirea cu Republica Moldova, chiar şi în acest context european, ar trebui să rămână un obiectiv pe termen lung al României?
TB: Haideţi să intre în Uniunea Europeană şi apoi vedem. Până atunci, să nu ieşim noi, din cauza lui Crin şi lui Ponta.
