Senatul şi Camera Deputaţilor nou alese se întrunesc marţi la ora 12.00 în primele şedinţe de după alegerile din 11 decembrie, iar lucrările vor fi conduse de decanii de vârstă ai celor două Camere: senatorul Leon Dănăilă (PNL), în vârstă de 83 de ani şi deputatul Miron Ignat (minorităţi), în vârstă de 75 de ani, precizează News.ro.
În prima şedinţă, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor vor stabili Comisia de validare a mandatelor noilor aleşi. Comisia de validare a Camerei Deputaţilor va fi compusă din 30 de membri, iar cea a Senatului din 15. Fiecare dintre cele două comisii va respecta coloratura politică rezultată din alegeri.
Şedinţa va fi condusă de decanii de vârstă ai celor două Camere, care vor fi asistaţi de cei mai tineri patru senatori, respectiv deputaţi, în calitate de secretari. Astfel, şedinţa Senatului va fi condusă de neurochirurgul Leon Dănăilă, în vârstă de 83 de ani, ales pe listele PNL Bucureşti. El va fi asistat de Cătălin George Stângă (34 ani, PNL, Galaţi), George Edward Dircă (36 ani, USR, Galaţi), Alexandru Marius Dunca (36 ani, PSD, Braşov) şi Bogdan Constantin Matei (36 ani, PSD, Vâlcea).
Şedinţa Camerei Deputaţilor va fi condusă de Miron Ignat, în vârstă de 75 de ani, ales din partea comunităţii ruşilor lipoveni din România. Ignat va fi asistat de către cei mai tineri patru deputaţi: Mara Mareş (24 ani, PNL, Braşov), Andrei Pop (25 ani, PSD, Ialomiţa), Vlad Emanuel Duruş (26 ani, USR, Maramureş) şi Apjok Norbert (27 ani, UDMR, Maramureş).
După ce comisiile alese în şedinţele celor două camere vor valida mandatele, vor elabora fiecare câte un raport în care nominalizează senatorii şi deputaţii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor. După ce rapoartele vor fi aprobate, prin vot, de către comisii, ele vor fi supuse votului plenului fiecărei camere. Camera Deputaţilor a stabilit deja votul pentru raportul comisiei de validare miercuri la ora 9.00.
Atât comisia de validare a Senatului, cât şi cea a Camerei Deputaţilor pot propune invalidarea mandatului unui parlamentar în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către cel în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral. Eventualii deputaţi sau senatori care vor fi contestaţi de Comisia de validare vor trebui validaţi individual, printr-un vot al plenului.
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii vor vota pentru invalidarea mandatului de deputat al liderului PSD Liviu Dragnea, precizând că, dacă va fi necesar, PNL va sesiza Curtea Constituţională. Ea spune că există un precedent, când pentru fapte similare pentru care nu fusese emisă o sentinţă judecătorească la acel moment, în 2004 toate partidele au acceptat invalidarea mandatului de senator al persoanei în cauză. PMP şi USR au anunţat la rândul lor că vor încerca să blocheze validarea mandatului lui Liviu Dragnea.
Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.
După ce noii senatori şi deputaţi vor depune jurământul, cel mai probabil miercuri, vor fi alese conducerile celor două camere: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Birourile Permanente şi se vor constitui comisiile parlamentare. Birourile Permanente ale ambelor Camere ale Parlamentului sunt compuse din câte patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori şi se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului, are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte candidatul care a întrunit votul majorităţii celor prezenţi. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului deputaţilor, respectiv senatorilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.
