UPDATE Monica Macovei, europarlamentar PDl şi fost ministru al Justiţiei, a declarat pentru România liberă că „criticile din proiectul de raportde tara din cadrul MCV atrag consecinţe grave pentru evoluţia României.” „Românii vor trebui să le mulţumească politicienilor USL pentru asta, să le mujlţumească lui Victor Ponta, lui Antonescu, lui Cătălin Voicu pentru scăderea nivelului de trai, pentru chinul crescut al plăţii ratelor la credite. Românii trebuie să le mai mulţumească lor pentru că au făcut de râs România, pentru că ne-au făcut pe toţi de râs ȋn Europa şi ȋn ȋntreaga lume, ei au rănit demnitatea naţională”, mai spune europarlamentarul. Citeşte mai mult AICI.
Citeşte şi Presa de la Sofia: România, „desprinsă” de Bulgaria în monitorizarea Comisiei Europene
–
UPDATE: Contactat de România Liberă, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a refuzat să comenteze proiectul de raport, afirmând doar că va face declaraţii miercuri, după ce raportul va fi dat oficial publicităţii.
–
Conform proiectului, Comisia Europeană va adopta un nou raport pentru România până la finalul anului 2012, prin care va urmări dacă ţara noastră a rezolvat chestiunile asupra cărora instituţia trage semnale de alarmă.
„Evenimentele recente stârnesc preocuparea (CE) pentru ireversibilitatea şi durabilitatea reformelor. România trebuie să restabilească în ţară respectul pentru statul de drept, care include şi independenţa justiţiei. Încrederea partenerilor europeni în România va fi recâştigată prin dovezile pe care România le va aduce- precum faptul că legea este deasupra intereselor partidelor politice, toate părţile respectă justiţia, iar reformele făcute sunt ireversibile.
Progresele în implementarea punctelor cerute de Comisia Europeană pentru a decide să finalizeze MCV-ul nu sunt prezente. Autorităţile române trebuie să demonstreze că în România s-a înrădăcinat un sistem de reforme ireversibil şi durabil şi că intervenţia externă a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare nu mai este necesară. De aceea paşii recent făcuţi de Guvern şi Parlament dau naştere îngrijorărilor”, se mai arată în proiectul de raport al CE.
„Date fiind actualele incertitudini, Comisia va adopta un nou raport pentru România, în baza MCV, până la finalul anului 2012. În acest raport, Comisia va analiza dacă au fost redresate problemele privind statul de drept şi independenţa justiţiei. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate, prin misiuni regulate, precum şi prin dialoguri frecvente cu autorităţile române şi cu statele membre”, conform proiectului de raport.
–
Recomandările Comisiei, aşa cum sunt prezentate în proiectul de raport, sunt următoarele:
1. Respectul pentru domnia legii şi independenţa justiţiei
Citeşte şi Antonescu recunoaşte: solicitările lui Barroso apar şi în proiectul de raport pe justiţie
„Adoptarea şi publicarea imediată a unei ordonanţe de urgenţă care să abroge Ordonanţa de Urgenţă 38/2012 (privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, n.r.) şi a unei alte ordonanţe care să abroge OUG 41/2012 (privind referendumul), respectareacadrului constituţional pentru emiterea de ordonanţe, publicarea imediată a deciziilor în Monitorul Oficial, să li se ceară tuturor partidelor politice să respecte independenţa justiţiei, numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor politice, transparentizarea procesului de numire a Procurorului General şi al şefului DNA, să nu se dea graţieri în timpul actualei preşedinţii, să nu se mai numească miniştri asupra cărora planează acuzaţii privind integritatea, adoptarea unor proceduri clare care să ceară demisia parlamentarilor asupra cărora există decizii finale privind incompatibilitatea şi conflictul de interese sau dosare de corupţie la nivel înalt”.
Citeşte şi Parlamentul, chemat să pună în aplicare deciziile Curţii Constituţionale – cerinţă clară a UE
2. Reforma sistemului de justiţie
„Adoptarea unui plan care să asigure implementarea celor patru Coduri, crearea unui grup care să monitorizeze toate reformele din justiţie”.
3. Responsabilitatea sistemului juridic
„Asigurarea unei politici prin Consiliul Superior al Magistraturii şi Guvernul să încurajeze responsabilitatea şi integritatea în cadrul sistemului de justiţie, asigurarea unei mai bune coordonări a instrumentelor legale, disciplinare şi de management pentru a proteja reputaţia instanţelor judecătoreşti”
4. Consistenţa şi transparenţa procesului juridic
„Dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare care accelereze unificarea practicilor, precum şi mai multe reforme la Înalta Curte”
5. Eficacitatea acţiunii juridice
„Continuarea măsurilor luate de Înalta Curte pentru a accelera procesele de corupţie la nivel înalt, asigurarea faptului că perioadele de prescripţie sunt evitate, introducerea de reforme pentru a publica deciziile curţii la scurt timp de la pronunţarea lor”
6. Integritatea
„Îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile administrative şi judiciare şi ANI, pentru a asigura schimburile de semnale şi de informaţii în toate ariile de competenţă ale Agenţiei, cooperarea cu ANI ar trebui să fie o măsură a performanţei clare în faţa şefilor altor autorităţi administrative”
7. Lupta împotriva corupţiei
„Asigurarea faptului că munca DNA va continua cu aceleaşi rezultate sub o nouă conducere, implementarea unei noi Strategii Naţionale Anticorupţie,stabilirea unui mecanism de coordonare şi monitorizare între poliţie, procuratură şi instituţiile administrative, cu resposabilităţi specifice, îmbunătăţirea rezultatelor în prevenirea şi sancţionarea corupţiei, fraudei şi conflictului de interese în achiziţiile publice”.
–
În ceea ce priveşte achiziţiile publice, Comisia Europeană constată: „Slăbiciunile în implementarea legislaţiei privind achizaţiile publice reprezintă o sursă de corupţie şi abuz al bunurilor publice. Ele afectează, de asemenea, folosirea eficace a fondurilor europene şi duce la scăderea calităţii în livrarea bunurilor publice. În urma auditului şi evaluărilor efectuate de servicii ale Comisiei, s-au identificat în mod repetat riscuri ale sistemului şi deficienţe în această zonă, uneori ducând la întreruperi ale plăţilor din fonduri europene”.
–
În ceea ce priveşte schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului, Comisia Europeană notează că „pe 3 iulie 2012, Parlamentul României a pus capăt prematur mandatului Avocatului Poporului. Autorităţile române trebuie să asigure independenţa Avocatului Poporului şi să numească un Ombudsman care să se bucure de sprijinul tutoror partidelor şi care va putea, în mod legal, să-şi exercite funcţia în independenţă totală”.
Citeşte şi De ce tace Avocatul Poporului?
–
În ceea ce priveşte instituţiile care luptă împotriva corupţiei, proiectul de raport al Comisiei Europene reţine că ANI şi DNA, deşi constestate în mod repetat, au înregistrat realizări şi au devenit eficiente.
Citeşte şi Ce le pregăteşte Corlăţean procurorilor?
„Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este o instituţie pregătită să-şi urmărească dispoziţiile cu convingere. De asemenea, în ciuda realizărilor, autoritatea acestor instituţii anti-corupţie a fost pusă la îndoială. Baza legală pentru munca Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA, Procuratură şi ANI a fost contestată în mod repetat din 2007, o parte din aceste contestări sunt în curs de aşteptare.
Înfiinţată în 2007, ANI a devenit operaţională rapid şi a pus la punct o administraţie eficientă şi o metodologie investigativă. Astăzi, ANI a evoluat, devenind o componentă a cadrului instituţional de luptă împotriva corupţiei şi îşi poate arăta primele rezultate bune”, se arată în proiectul de raport.
Citeşte şi Efectul presiunilor asupra anticorupţiei: UE trimite două misiuni la Bucureşti
Dezbaterea privind felul în care ar trebui să se amendeze baza legală în care funcţionează ANI a arătat că voinţa politică când vine vorba de cei care atacă integritatea şi de a onora angajamentele este superficială. Reprezentanţii celor mai importante partide politice au redeschis problema existenţei ANI. De asemenea, Parlamentul a eşuat în implementarea deciziilor privind incompatibilitatea şi conflictul de interese” (vizavi de cazul celor doi parlamentari români- Sergiu Andon şi Florin Pâslaru, n.r.).
„În total, în martie 2012, ANI a efectuat aproximativ 4.000 de verificări şi a eliberat constatări şi decizii în 500 de cazuri: 250 de decizii de incompatibilitate, 37 de cazuri în care s-a constatat conflictul de interese, 24 cazuri în care nu s-au putut justifica bunuri şi 239 de referinţe privind posibile delicte legate de intimidarea procurorilor”.
Citeşte şi Asalt violent asupra statului de drept
–
„Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea privind recentele presiuni exercitate de membrii Guvernului României şi de politicieni asupra Curţii Constituţionale: acestea sunt intervenţii innaceptabile împotriva unei instituţii judciare independente. Guvernul şi oamenii politici de la toate nivelurile trebuie să respecte principiul separării puterilor”, se arată în proiectul de raport al CE asupra progreselor făcute de România în domeniul justiţiei.
„În mod deosebit, Comisia este îngrijorată de recentele limitări ale ale competenţelor Curţii Constituţionale privind deciziile parlamentare. Autorităţile române trebuie să redea de urgenţă aceste competenţe Curţii.
Independenţa justiţiei şi separarea puterilor în stat sunt fundamente ale unei societăţi democratice. În lunile următoare, toate nivelurile politice din România vor avea nevoie să demonstreze, prin acţiunile lor, angajamentul faţă de aceste principii, pentru a recăpăta încrederea. Comisia va monitoriza îndeaproape evoluţiile în această situaţie„, se mai arată în proiectul de raport.
–
Proiectul de raport al Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de România în domeniul justiţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a fost dat publicităţii, iar concluziile experţilor de la Bruxelles sunt devastatoare.
Iată unul dintre cele mai dure pasaje, care dovedesc că prin abuzurile din ultima perioadă România a pierdut încrederea partenerilor europeni:
„România va recâştiga încrederea partenerilor săi din Uniunea Europeană doar prin dovezi că domnia legii este deasupa intereselor de partid, că toate părţile demonstrează respect deplin pentru deciziile juridice, inclusiv cele la nivel constituţional şi că reformele sunt ireversibile…”.
La începutul raportului, se menţionează explicit că acesta a fost adoptat într-un moment în care grijile cu privire la respectarea valorilor statului de drept şi a independenţei justiţiei s-au amplificat.
În scurt timp, Raportul integral pe www.romanialibera.ro
Practic, textul proiectului de raport confirmă temerile formulate, în zilele care i-au precedat, de către oficialii de la Bucureşti, potrivit cărora Comisia Europeană va taxa dur evoluţiile din ultimele săptămâni. Invitat sâmbătă la Antena 3, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, se arătat îngrijorat de faptul că va exista „o adăugare politică la un document ce trebuie să fie strict tehnic” şi că „unii vor folosi concluziile politice” din raport pentru a îngreuna aderarea României la spaţiul Schengen. O „adăugare” pe care oficialul român o consideră legată de aspecte „incorecte faţă de situaţia reală din România”.
Temerile au fost alimentate şi de mesajele prealbile, în acest sens, transmise de la Bruxelles pe diverse canale oficiale.
