Una dintre cele mai controversate şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai iubite personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, IPS Nicolae Corneanu, a decis să se retragă din scaunul arhieresc şi să se îndrepte, cel mai probabil, spre o mănăstire.
IPS Nicolae este mitropolit al Banatului şi arhiepiscop al Timişoarei din anul 1962. Potrivit Dicţionarului Teologilor Români, IPS Nicolae Corneanu este unul dintre cei mai de seamă ecumenişti ai vremurilor noastre, iar, potrivit istoricului Ioan Haţegan, el este „un simbol al Banatului”, pentru că, atunci când a devenit ierarh al Timişoarei, în oraş existau doar cinci biserici ortodoxe, iar acum există 28. În acelaşi timp, IPS Nicolae Corneanu este contestat vehement de aripa tradiţionalistă din Biserica Ortodoxă Română, care îi reproşează deschiderea faţă de Biserica Catolică. În acest context, retragerea sa din scaunul de arhiereu este comentată pe toate tonalităţile.
În timp ce unii spun că motivul este vârsta sa înaintată, de 88 de ani, alţii afirmă că starea sănătăţii i s-ar fi înrăutaţit. În fine, există şi părerea conform căreia înaltul ierarh ar fi decis să se retragă, în contextul în care, de anul trecut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a luat dreptul de semnătură şi atribuţiile administrative, pe care i le-a transferat vicarului său, PS Paisie Lugojanul. Din partea Patriarhiei Române, o poziţie oficială a fost exprimată de părintele Constantin Stoica. „Am primit prin poştă cererea de retragere”, a confirmat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, care a declarat că IPS Nicolae Corneanu nu a discutat acest aspect cu reprezentanţii Patriarhiei, care au aflat din presă despre intenţia mitropolitului. Părintele Stoica a mai declarat că decizia retragerii o poate lua doar Sfântul Sinod, care se va întruni la toamnă, iar până atunci IPS Nicolae va rămâne mitropolit. Ulterior, înaltul ierarh se va retrage, probabil, într-o mănăstire.
Motivele răcelii
Acest mod de a proceda este o consecinţă a răcelii care a intervenit între IPS Nicolae Corneanu şi fiul său duhovnicesc, Preafericitul Daniel Ciobotea, Patriarhul României. În anul 1990, actualul patriarh era sfinţit episcop-vicar al IPS Nicolae, apoi a devenit episcop de Caransebeş. Episcopia Caransebeşului a fost reînfiinţată în anul 1994, prin desprinderea de Arhiepiscopia Timişoarei, iar al doilea său episcop, după restaurarea acestei eparhii, a fost tocmai actualul patriarh. Ulterior, el a devenit mitropolit al Moldovei şi, în cele din urmă, patriarh. Relaţiile dintre IPS Nicolae şi actualul patriarh au fost excelente până în anul 2008. Atunci, IPS Nicolae Corneanu, care asista la slujba de sfinţire a Bisericii greco-catolice „Sfânta Maria, Regina Păcii şi a Unităţii”, a cerut permisiunea să se împărtăşească.
Monseniorul Francisco-Javier Lozano, Nunţiul Apostolic în România, i-a înmânat Trupul Domnului, iar apoi IPS Nicolae a primit şi potirul cu Sângele Mântuitorului. Gestul său de a se împărtăşi într-o biserică greco-catolică a stârnit furia unor ierarhi tradiţionalişti ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu fostul mitropolit al Clujului, IPS Bartolomeu Anania. El a cerut chiar caterisirea mitropolitului Banatului. În cele din urmă, în şedinţa Sfântului Sinod din 8-9 iulie 2008, IPS Nicolae Corneanu şi-a cerut iertare de la ceilalţi ierarhi. Iertarea i-a fost acordată, însă Sfântul Sinod a interzis credincioşilor şi clericilor ortodocşi să se mai împărtăşească în alte biserici. De asemenea, IPS Nicolae a luat atitudine în cazul unui preot din eparhia de Caransebeş, pedepsit pentru că a oficiat o liturghie împreună cu un preot catolic.
Au urmat şi dispute pe probleme legate de situaţia juridică a unui imobil din cartierul timişorean Fabric, iar în anul 2011 IPS Nicolae a rămas fără drept de semnătură. El a criticat această decizie. Zeci de intelectuali bănăţeni s-au solidarizat cu ierarhul lor şi au organizat chiar proteste de stradă, fără însă ca acestea să schimbe decizia Sfântului Sinod. Oricum, IPS Nicolae a fost criticat de alţi ierarhi ortodocşi şi pentru faptul că a acceptat, la începutul anilor 1990, să restituie Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, o serie de lăcaşuri de cult care au fost confiscate de comunişti în anul 1948. Ca o consecinţă, Arhiepiscopia Ortodoxă a Timişoarei a fost ferită de interminabilele dispute patrimoniale dintre ortodocşi şi uniţi. Tot în acei ani, IPS Nicolae a recunoscut colaborarea cu Securitatea, într-o mărturisire publică, în care a cerut iertare tuturor celor care au avut de suferit de pe urma delaţiunilor sale. Alţi ierarhi colaboratori ai Securităţii nu au făcut vreun gest asemănător.