Autoritatea va renunţa să verifice licitaţiile de lucrări cu o valoare mai mică de 5 milioane euro. Sunt incluse aici contracte sensibile din punct de vedere al corectitudinii licitaţiilor, precum cele ale comunelor.
Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) intenţionează relaxarea unor prevederi privitoare la cheltuirea banilor publici. Conducerea instituţiei acuză că aceste prevederi nu fac decât să blocheze inutil şi ineficient activitatea autorităţilor contractante. Modificările vin în contextul în care o bună parte din licitaţiile publice din România alimentează buzunare private sau de partid şi sunt caracterizate de nereguli grave.
Produsul cumpărat prin licitaţie, mai scump decât cel luat „direct”
O primă intenţie a lui Lucian Dan Vlădescu, şeful ANRMAP numit de Guvernul USL în luna mai, e relaxarea pragului de 15.000 de euro peste care nu mai sunt posibile achiziţiile directe şi trebuie aplicate procedurile prevăzute în OUG 34. Potrivit declaraţiilor făcute ieri de acesta la conferinţa „Mediafax Talks about European Funds” nu este normal ca pragul să fie în România mai mic decât în Bulgaria. Ca urmare el va propune Guvernului ridicarea acestuia, dar cu grijă, astfel încât să nu se supere Comisia Europeană. „Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să iniţieze o procedură de achiziţie publică să fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru că atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria să aibă acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse şi servicii şi 60.000 de euro pentru lucrări, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar România să fie la acelaşi nivel la care s-a aflat în 2006″, a spus el.
Paradoxuri posibile doar în Româania fac ca bunurile luate prin licitaţie să fie mai scumpe decât cele cumpărate direct. Cel puţin aceasta i-au spus şefului
ANRMAP „semnalele din piaţă”
Lucrările mai ieftine de 5 milioane euro nu vor mai fi controlate
O altă propunere de modificare legislativă va fi ca documentaţiile de atribuire să nu mai fie evaluate de către ANRMAP decât în situaţia în care valoarea estimată a contractelor se situează peste pragurile prevăzute de Ordonanţa 34, respectiv 125.000 de euro pentru produse şi servicii şi 4,85 milioane euro pentru lucrări.
În prezent, legea prevede ca
ANRMAP să evalueze întreaga documentaţie de atribuire, mai puţin aspectele tehnice ale caietelor de sarcini.
Şeful ANRMAP Lucian Dan Vlădescu vrea ca instituţia să se rezume doar la reglementare şi monitorizare şi să renunţe la consultanţă pentru cei implicaţi în domeniul achiziţiilor publice. „Vom înainta Guvernului o propunere prin care ANRMAP nu va mai avea posibilitatea să emită puncte de vedere la solicitarea autorităţilor contractante de mediu şi operatorilor economici. (…) Am constatat că în loc să avem o funcţie de reglementare şi monitorizare, autoritatea naţională pe care o conduc a devenit un fel de agenţie de consultanţă”, a spus Vlădescu.
„Autorităţile contractante să ia măcar trei preţuri de la mall-uri”
Sorin Ioniţă, preşedinte ale Expert Forum nu crede că acestea ar trebui să fie principalele priorităţi ale ANRMAP. Modificările ar trebui făcute doar in baza unui raport documentat privitor la achiziţii care să le justifice. Autorităţile contractante ar trebui ca măsură de bună practică să îşi justifice inclusiv achiziţiile sub 15.000 de euro. „Ar trebui să facă măcar un memoriu intern, chiar dacă vin cu trei preţuri luate din mall-uri”, spune el. Cât priveşte propunerea de renunţare la verificarea documentaţiilor din licitaţiile cu valoare mai mică de 4,85 milioane euro, Ioniţă socoteşte că majoritatea acestor achiziţii se întâlnesc în cazul comunelor. „Poţi avea încredere în conducerea acestora?” întreabă el retoric.
