Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a scris o carte de propagandă care abundă în citate din indicațiile lui Nicolae Ceaușescu și documente elaborate de Partidul Comunist Român.
Curtea Constituțională a României (CCR) analizează dacă legile date de Parlament și ordonanțele Guvernului sunt în concordanță cu Constituția. CCR a decis, în 2012, printre altele, că e nevoie de prezența la vot a jumătate din alegători pentru suspendarea lui Traian Băsescu, iar acesta și-a păstrat funcția. Acum se discută din nou despre suspendarea președintelui, iar Valer Dorneanu este la conducerea instituției care are ultimul cuvânt.
Pentru întărirea controlului clasei muncitoare
Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, are și un trecut de cronicar al unei epoci când drepturile omului erau călcate în picioare. În 1981, la Editura Politică apărea volumul „Participarea sindicatelor la elaborarea și aplicarea legislației muncii“, care (potrivit indicațiilor de pe copertă) fusese elaborat „în sprijinul activității organizațiilor de partid, de masă, obștești și a consiliilor oamenilor muncii”. Lucrarea de 110 pagini este semnată de Valer Dorneanu și Mihail Albici (jurist de profesie). Jumătate din volum conține „extrase din principalele acte normative care se referă la activitatea sindicatelor”.
În prima parte a lucrării, autorii arată rolul activ pe care sindicatele trebuie să și-l asume, în societatea, comunistă, în elaborarea legislației muncii, pentru îndeplinirea obiectivelor de partid. „Sindicatele trebuie să asigure unirea conștientă a tuturor oamenilor muncii în activitatea de dezvoltare economico-socială a țării și, totodată, să acționeze pentru întărirea controlului organizat desfășurat de clasa muncitoare, de oamenii muncii asupra felului cum se aplică legile și hotărârile de stat și de partid asupra conducerii tuturor domeniilor de activitate”, este citatul din Nicolae Ceaușescu ales de Valer Dorneanu ca motto al cărții.
Despre libertatea din comunism
Prima frază din „Cuvântul înainte” este: „Partidul (Comunist Român n.r.) nostru a acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării democrației socialiste, considerând-o ca o latură esențială a construcției socialiste. În acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că «democrația socialistă constituie nu numai o parte inseparabilă a socialismului, ci și o necesitate obiectivă pentru făurirea cu succes a noii orânduiri sociale. Esența democrației socialiste constă în asigurarea tuturor condițiilor pentru exercitarea de către popor a dreptului său suveran de a participa la conducerea treburilor țării, în antrenarea maselor largi populare și înflorirea societății socialiste»”. Valer Dorneanu amintește că „în lumina orientărilor și indicațiilor secretarului general al partidului, sub directa sa îndrumare, în țara noastră s-a dezvoltat un adevărat sistem de conducere democratică a țării de către popor, ale cărui organisme funcționează… ca un mecanism unitar, sub conducerea Partidului Comunist Român”.
Scrisă în anii ’80, cartea susține că „în jurul Partidului Comunist Român se realizează unirea și coordonarea întregului popor în procesul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate”. Deformarea realității se face cu un nou citat din Ceaușescu: „Sindicatele sunt chemate să asigure îndeplinirea neabătută a rolului istoric al clasei muncitoare în conducerea societății, în asigurarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor”. Nimic nu se putea înfăptui în afara partidului, dar autorii ne asigură că „cetățenii din Republica Socialistă România au dreptul de a se asocia prin libera lor adeziune”, dar – atenție – în activitatea sindicatelor, ca „în orice domeniu de activitate, PCR, își exercită rolul de forță politică conducătoare”. Altfel, „sindicatele militează pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a membrilor săi… dezvoltarea unei opinii de masă împotriva celor care nesocotesc aceste principii, disciplina socialistă, legile țării”. Deocamdată, nimic despre lupta pentru drepturile salariale și condiții mai bune pentru muncitori.
Contractul colectiv de muncă, la control
După aceste laude aduse clasei comuniste conducătoare, scrise într-un desăvârșit limbaj de lemn, coautorul Valer Dorneanu intră în miezul problemei considerând că „o caracteristică a actualei etape de dezvoltare a societății noastre o constituie lărgirea formelor de participare a oamenilor muncii la dezbaterea problemelor vieții economice și sociale, la conducerea statului, inclusiv la activitatea legislativă”. Cine putea să ilustreze mai bine această idee decât Nicolae Ceaușescu, citat în paginile cărții: „Sindicatele au datoria să acorde o atenție deosebită condițiilor de muncă și de viață a celor ce muncesc… în vederea creșterii bunăstării oamenilor muncii”. În 1981, bunăstarea oamenilor muncii însemna viața trăită pe cartelă, combustibil și curent drastic raționalizate.
Dar propaganda și îndoctrinarea se făceau prin toate mijloacele. „Un mare accent se pune pe popularizarea legislației la locul de muncă. Sindicatele organizează numeroase expuneri, mese rotunde, conferințe și simpozioane în cluburi, în case de cultură, în căminele de nefamiliști…. Consiliile județene ale sindicatelor Bacău și Dâmbovița organizează periodic concursuri pe teme de legislație atât la nivelul unităților socialiste, cât și la nivel teritorial, concursuri care se bucură de o largă audiență și participare.”
În ultima parte a lucrării, autorii vin cu o serie de exemple despre modul în care activitatea oamenilor muncii este controlată. „La întreprinderile Solidaritatea – Oradea, 23 August – Satu Mare s-a controlat, în cursul anului 1980, cum sunt întocmite și completate carnetele de muncă, constatând că personalul nu respectă în toate cazurile termenul pentru întocmirea carnetelor noilor încadrați, uneori nu înscriu mențiunile corespunzătoare cu privire la încadrarea tarifară și locul de muncă… La întreprinderea Unio – Satu Mare s-a controlat stadiul realizării angajamentelor asumate prin contractul colectiv de muncă”, scriu autorii.
Finalul cărții scrise de Valer Dorneanu conține un ultim mesaj mobilizator: „Este necesar ca întreaga activitate din acest domeniu să fie supusă unui continu proces de perfecționare, să fie înscrisă asemeni tuturor activităților social-economice pe coordonatele calității și eficienței, pe linia orientărilor și principiilor fundamentale trasate de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român“.
Valer Dorneanu a precizat, pentru „România liberă“, că acea carte a fost scrisă în alte vremuri și nu mai reprezintă nimic.
Legislație. Controlul omului de către om
Sindicatele erau chemate să asigure „disciplina muncii în socialism”. „Numeroase documente de partid și ale mișcării sindicale cer organelor și organizațiilor sindicale să acționeze prin toate mijloacele de care dispun pentru întărirea spiritului de ordine și disciplină. Secretarul general al Partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, arăta că «problema ordinii și disciplinei răspunderii în muncă trebuie să constituie una din preocupările permanente, de zi cu zi, ale consiliilor oamenilor muncii, ale sindicatelor și UTC-ului, organizații politice de masă»”, au scris Dorneanu și Albici.
Turnătoria pare încurajată în capitolul „Controlul asupra respectării legislației muncii”, care arăta că „în activitatea noastră legislativă, a devenit o practică ca majoritatea actelor normative să cuprindă în conținutul lor și reglementări asupra modului cum se realizează controlul aplicării acestora. O caracteristică a acestei activități o constituie continua preocupare de a atrage mase largi de oameni ai muncii la exercitarea controlului alături de organele de stat specializate, preocupare care se înscrie, de altfel, ca o componentă însemnată a democrației noastre populare”.
Fiecare om al muncii putea fi un mic informator atunci când disciplina de partid era pusă în pericol: “Sindicatele au îndatorirea să orienteze întreaga lor activitate politică și cultural-educativă de masă în vederea creșterii responsabilității fiecărui om al muncii, pentru crearea unei opinii de masă în favoarea disciplinei socialiste, împotriva oricăror manifestații care aduc atingere climatului de ordine și disciplină din unitățile socialiste. În acest scop sunt folosite numeroase forme de influențare: munca de la om la om, dezbaterile și discuțiile de la locul de muncă, gazetele de perete și gazetele satirice și alte metode. Se aplică cu bune rezultate o serie de inițiative cum sunt: «Brigada de producție și educație», «Ora de dirigenție muncitorească», «Fiecare lucrător, un fiu de onoare al întreprinderii».”
În CV-ul său postat pe pagina Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu menționează că a scris “15 monografii și are peste 55 de studii și contribuții științifice”.
CURRICULUM VITAE. Procuror și deputat PSD
Valer Dorneanu a fost numit președintele Curții Constituționale în iulie 2016. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București. A urmat cursuri postuniversitare de drept civil și dreptul muncii la Universitatea București (1987). A predat la Universitatea „Spiru Haret“, Facultatea de Științe Politice, Universitatea „Nicolae Titulescu“.
A fost procuror între 1967 și 1974, apoi expert pe probleme de legislația muncii la Uniunea Generală a Sindicatelor din România (1974-1980), organizație sub egida căreia a apărut cartea mai sus menționată. Dorneanu a fost procuror la Direcția recursuri extraordinare civile la Procuratura Generală (1980-1985), consilier la Consiliul Legislativ (1985-1989). După Revoluție, a fost deputat, președinte al Camerei Deputaților și ministru PSD pentru Relația cu Parlamentul.
[…] am vorbit cu el, Dorneanu a spus că vedea altfel viața atunci. Am scris despre Dorneanu AICI și […]