Economia României a căzut trei locuri, până pe 53, din 59 de ţări analizate de către Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) din Lausanne, Elveţia.
Atitudinile pozitive şi deschise ale românilor, dinamismul economiei, forţa de muncă calificată sunt factorii cei mai mai atractivi indicaţi de managerii chestionaţi de IMD în cadrul cercetării Raport Mondial asupra Competitivităţii 2012. Institutul, care face această cercetare cu începere din 1989, afirmă că, potrivit celor chestionaţi, la polul opus se situează competenţa Guvernului, calitatea guvernanţei corporative, regimul taxelor, cadrul juridic efetiv şi stabilitatea politică. Faţă de anul trecut, România a coborât trei locuri, până pe poziţia 53, din cele 59 de ţări analizate, punctajul obţinut fiind 48,93 din 100 de puncte posibile.
Birocraţia în creştere ne-a tras în jos
România a înregistrat cel mai mare declin în cazul indicatorilor număr de reglementări (punctajul a scăzut de la 55,6 la 13,6), infrastructură de sănătate (de la 3,04 la 1,04), finanţe publice, economie paralelă şi instabilitate politică. Un regres s-a simţit şi în cazul justiţiei, educaţiei, calităţii vieţii sau bugetului pensiilor. Ameliorări au fost înregistrate în principal în privinţa creşterii PIB, exporturilor, micşorării deficitului bugetar şi consumului energetic, precum şi în ceea ce priveşte gradul de informatizare.
Unde au fost cele mai bune rezultate?
La 20 de ani după începerea unui proces de restructurare a ecoomiei, punctele noastre forte nu sunt productivitatea ridicată sau tehnologia înaltă. România atrage deoarece salariile sunt mici, managerii sunt bine plătiţi, iar impozitul pe profit nu e mare. România s-a situat pe primul loc în privinţa costurilor internetului de bandă largă, pe locul 5 la plata serviciilor profesionale, pe 7 la plata managerilor, pe locul 6 la nivelul impozitului pe profit şi stabilităţii cursului. Punctaje foarte proaste (sub locurile 50) au fost obţinute în cazul investiţiilor străine, inflaţiei, diversificării economiei, economiei negre, stabilităţii politice, nivelului efectiv al taxelor, drepturilor de proprietate intelectuală, justiţiei, calităţii vieţii, infrastructuri de sănătate etc. Analiştii IMD cred că principalele provocări ce stau în faţa României sunt consolidarea stabilităţii economice, creşterea potenţialului de inovare a IMM, majorarea gradului de absorbţie a fondurilor UE şi ameliorarea calităţii sistemelor de educaţie şi învăţământ.
Cum ne-a radiografiat IMD?
Cercetarea a luat în considerare peste 300 de criterii relevante pentru analizarea competitivităţii. 78 dintre acestea privesc performanţa economică, 70 eficienţa Guvernului, 67 eficienţa în afaceri, 114 se referă la infrastructura generală. Cercetarea combină rezultatele brute obţinute din date statistice cu cele rezultate din chestionare administrate managerilor din ţara respectivă. Clasamentul situează pe primul loc Hong Kong, urmat de SUA, Elveţia, Singapore şi Suedia. După România se găsesc Bulgaria, Argentina, Ucraina, Croaţia, Grecia şi Venezuela. În clasamentul IMD Cehia e pe locul 33, Polonia pe 34, iar Ungaria pe 45.
