Bugete imense pentru proiecte cu rezultate infime, lipsa unei evaluări riguroase, inexistenţa unor măsuri care să deturneze România de pe drumul spre dezastru. Acestea sunt motivele pentru care este posibil ca UE să taie fondurile POSDRU.
România riscă să piardă definitiv fonduri europene de 100 milioane de euro în acest an şi 1,1 miliarde de euro anul viitor. Avertismentul a venit ieri de la premierul Victor Ponta. Despre lacunele programului se vorbeşte însă de peste doi ani de zile. Societatea civilă a făcut rapoarte, analize şi studii de sute de pagini despre incapacitatea României de a accesa fondurile din acest program şi despre proasta cheltuire a puţinilor bani accesaţi. Avertizările, venite atât din partea societăţii civile, dar şi din partea UE – care a întrerupt timp de o lună plăţile POSDRU, la începutul acestui an – n-au avut nici un efect. România nu a reuşit să acceseze mai mult de circa 6% din totalul de 3,4 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru piaţa muncii din România.
Cum se explică acest eşec? „România liberă” a identificat, cu ajutorul experţilor Institutului pentru Politici Publice, principalele probleme ale programului.
Cauza 1: Proiecte pe bani mulţi, cu rezultate mici
Prin POSDRU au fost finanţate proiecte cu bugete foarte mari, dar cu indicatori de rezultate extrem de modeşti.
„Un exemplu ar fi un proiect de incluziune socială de trei milioane de euro care avea ca rezultate finale, pe lângă o groază de conferinţe şi traininguri, angajarea a doar trei persoane cu dizabilităţi”, a spus Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Cauza 2: Criteriul primul venit- primul servit
Nu a primat calitatea proiectelor depuse, ele au fost aprobate în ordinea în care au ajuns pe masa Autorităţii de Management. „E vorba de primul venit- primul servit. Nu contează calitatea proiectelor, nu este o competiţie între proiecte, ci între cine introduce mai repede un proiect într-un sistem IT. Nu contează cât de bun eşti, nu contează dacă ai sau nu capacitate tehnică de a implementa un proiect”, a explicat specialistul IPP.
Cauza 3: Marea parte a finanţării unui proiect mergea la salarii
În jur de 80% din bugetul unui proiect mergea pe salarii. Abia în cursul acestui an Autoritatea de Management a dat un ordin prin care salariile au fost plafonate. Dar răul fusese deja făcut, potrivit expertului: „Se cu-noaşte problema onorariilor extrem de mari, undeva la 80 la sută din bugetul unui proiect POSDRU mergea la salarii”.
Cauza 4: Evaluări pozitive fără o minimă verificare
Toate problemele de mai sus sunt strâns legate de modul în care sunt evaluate şi aprobate proiectele. „Nu sunt puţine cazurile în care beneficiarii de proiecte strategice de milioane de euro se înfiinţaseră cu doar şase luni înainte de a accesa fondurile”, spune Iorga. Cu toate acestea, mai multe firme şi ONG-uri aflate în această situaţie au primit aprobare.
Spusele expertului sunt confirmate şi de studiul „Fondurile structurale, de la oportunitatea de dezvoltare la buget de pradă”, realizat de IPP în 2011: „Proiecte s-au depus în aceşti ani, de multe ori folosindu-se fraze-şablon, cuvinte-cheie învăţate pe de rost de firmele de consultanţă care au ştiut să profite cel mai mult de pe urma entuziasmului pentru accesarea a cât mai mulţi bani. Nu întotdeauna s-au şi evaluat corespunzător, în sensul în care nu s-a urmărit temeinic ca rezultatele propuse să urmeze cuantumul sumelor de bani alocate. Cu alte cuvinte, România se pricepe la cheltuirea banilor urmând să găsească ulterior şi pentru ce”.
Cauza 5: Nici o măsură salvatoare
Cu toate că la conducerea Autorităţii de Management s-au perindat trei directori în ultimii doi ani, situaţia nu s-a îmbu-nătăţit. „Nu este prima dată când POSDRU recidivează, nu este prima dată când discutăm despre întreruperi, suspendări de fonduri, dar din păcate nu s-a luat nici o măsură viguroasă”, a spus expertul în administraţie publică.
POSDRU, motiv de atacuri politice
Declaraţia de ieri a premierului Victor Ponta a fost presărată de termeni precum „jaf”, „fraudă”, „neglijenţă”, „răspundere penală”. Toate la adresa fostei guvernări PDL.
Unul dintre foştii miniştri acuzaţi de Ponta, Sebastian Lăzăroiu, nu a întârziat să riposteze. Laitmotivul răspunsului său a fost „mafia PSD de la POSDRU”.
La scurt timp a răspuns şi Sulfina Barbu, şi ea fostă ocupantă a scaunului de la Muncă, a cărei declaraţie s-a învârtit în jurul cuvintelor „eroare” şi „infor-maţii nefundamentate”. Singurul care nu a comentat acuzaţiile a fost Ioan Botiş, fost ministru al Muncii, care a demisionat după ce presa a scris că găzduia în propria casă sediul unei organizaţii care a atras jumătate de milion de euro prin POSDRU. Mai mult, în această organizaţie lucra chiar soţia ministrului.
Esenţialul conferinţei de ieri a venit însă de la ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban: este de aşteptat ca Raportul de audit al CE, care va fi făcut public în câteva zile, să prevadă suspendarea pe câteva luni a rambursărilor pentru POSDRU, până când autorităţile române vor face dovada că pot remedia deficienţele semnalate.
La AM POSDRU, nici un răspuns
Derapajele POSDRU sunt „flagrante şi majore”, potrivit societăţii civile. Deşi discuţia din jurul aprobării unor proiecte pe nedrept – din cauza negli-jen-ţei – a fost relansată ieri, repre-zentanţii AM POSDRU nu au putut fi con-tac-taţi. Cei care doresc explicaţii îi pot contacta la numerele de telefon 021/315.02.09 (cabinet director general) sau 021/315.02.05 (registratură) şi la e-mailul posdru@fseromania.ro.
