Statuia împăratului Traian de la Bucureşti nu încetează să stârnească discuţii. Unii o consideră genială, alţii spun că e un kitsch. Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, ne-a acordat un interviu şi am simţit, în vorbele lui, că s-ar fi bucurat mai mult să primească nişte pui de-ai cloştii de aur, decât o căţea leşinată din bronz…
Reporter: Domnule director, v-a plăcut cadoul lui Oprescu?
Dr. Ernest Târnoveanu: Vă mărturisesc că nu mi-a prea plăcut. Nu este o lucrare artistică atât de reuşită, încât să provoace extazul privitorilor.
Rep.: Cât va sta statuia acolo?
E.T.: Ca să fiu în spiritul lui nenea Iancu, care spunea despre o publicaţie că „apare când iese de sub tipar”, pot spune că statuia va sta aici până când va fi luată. Mai precis, până când vor începe lucrările de restaurare a Muzeului. Cât mai repede, sper eu!
Rep.: Există riscul ca turiştii străini să înţeleagă greşit mesajul artistului?
E.T.: Mesajul e atât de abscons, încât nici românii noştri nu-l pricep! E superbă metafora genezei poporului român – capul lupoaicei romane care se îmbină cu stindardul dacilor. Din păcate, realizarea artistică nu se ridică la înălţimea ideii, drept care unii cetăţeni au considerat că văd, de fapt, un câine care mănâncă salam şi face cârnăciori subţiri…
Rep.: Specialiştii spun că lupoaica ar fi, de fapt, o corcitură de maidanez cu dog german. Ce părere aveţi?
E.T.: Înainte de a deveni arheolog, aş fi vrut să mă fac zoolog, dar am renunţat la idee. De aceea, nu mă pot pronunţa asupra rasei animalului…
Citeşte restul interviului pe site-ul Academia Caţavencu.
