După ce cancerul liderului venezuelan Hugo Chavez s-a agravat într-atât încât preşedintele a izbucnit în lacrimi săptămâna trecută în faţa camerelor de luat vederi, implorând, într-o biserică, să fie salvat, anturajul său se pregăteşte de moartea preşedintelui, după cum relatează publicaţia americană Foreign Policy.
Conform FP, cadrele din armată implicate în traficul de droguri – numite „narcomilitares” – sunt deja implicate în conducerea statului prin ofiţerul Diosdado Cabello, care a fost numit de Chavez, în ianuarie, la conducerea Adunării Naţionale. Cabello reprezintă interesele baronilor drogurilor, care vor să asigure cu orice preţ continuitatea unei politici favorabile lor – şi care nu vor avea, cel mai probabil, scrupule în a folosi toate mijloacele care le stau la dispoziţie pentru a împiedica o victorie a opoziţiei democratice în alegerile din octombrie.
Nu numai „narcomilitarii” mizează însă pe continuitate – ci şi aliaţii externi ai lui Chavez. Astfel, liderul cubanez Raul Castro este interesat de continuarea importurilor ieftine de petrol venezuelan, iar serviciile secrete cubaneze dispun, conform Foreign Policy, de mii de agenţi infiltraţi în Venezuela – care ar putea agita spiritele în cazul în care Cabello s-ar arăta distant faţă de regimul de la Havana.
Şi China urmăreşte interese proprii în Venezuela; în ultimele 18 luni, Beijingul i-a acordat lui Chavez împrumuturi de peste 20 miliarde dolari, care urmează să fie plătite înapoi în petrol (la un preţ situat mult sub valoarea de piaţă). Liderii chinezi au cerut Venezuelei garanţia că urmaşul lui Chavez la putere îşi va onora datoria, relatează Foreign Policy.
Iranul este de asemenea îngrijorat de soarta lui Chavez: până acum, băncile sale, precum şi alte companii, au putut opera nestingherite la Caracas, unde pot spăla bani la adăpost de sancţiunile internaţionale.
Având în vedere că şi Rusia se află printre statele cu interese majore în Venezuela (unde Moscova a exportat arme în valoare de 13 miliarde dolari), moartea lui Chavez ar putea duce la o luptă pentru putere între toate aceste părţi – luptă în care cele mai mici şanse de victorie le are opoziţia democratică, sprijinită doar foarte slab de Statele Unite.