Un scandal din 2010 revine în actualitate în Coreea de Sud cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, după ce noi documente indică implicarea preşedintelui Lee Myung-bak într-o serie de interceptări ilegale comise de apropiaţi ai săi.
După cum constată cotidianul american The New York Times, scandalul care ar putea duce la demisia preşedintelui sud-coreean are multe din ingredientele celebrei afaceri Watergate, în urma căreia Richard Nixon a devenit, în 1974, primul preşedinte american care şi-a înaintat demisia: „Înregistrări ilegale, o tentativă de muşamalizare, distrugerea dovezilor, arestarea unor apropiaţi ai preşedintelui – precum şi întrebarea ce a ştiut acesta”.
La baza scandalului se află Consiliul de etică al biroului premierului, însărcinat cu monitorizarea funcţionarilor publici în cazuri de corupţie. Şapte membri ai consiliului au fost condamnaţi, cu doi ani în urmă, pentru interceptarea ilegală a unor convorbiri telefonice: cei ascultaţi erau un om de afaceri care postase un videoclip în care era ridiculizat preşedintele Lee şi soţia unui deputat din partidul de guvernământ. Consilierii au fost acuzaţi, de asemenea, de distrugerea unor documente cu puţin timp înainte ca procurorii să descindă în birourile lor. În ciuda condamnărilor, procuratura nu reuşise să determine nici amploarea operaţiunilor, nici la ordinul cui avuseseră loc acestea.
Sex şi trafic de influenţă
Ancheta a fost însă redeschisă după ce, la sfârşitul lunii martie, reporteri ai postului naţional de televiziune, KBS, au postat pe internet o parte din documentele prezentate de procuratură în timpul procesului; din acestea reieşea că numărul victimelor înregistrărilor ilegale era mult mai mare decât se afirmase iniţial, şi că printre acestea se numărau nu numai funcţionari publici ci şi politicieni, jurnalişti, sindicalişti şi membri ai unor ONG-uri.
Totodată, documentele arătau că unele misiuni avuseseră loc la cererea „Casei Albastre” – cum este denumită cancelaria preşedintelui. Printre acuzaţiile la adresa preşedinţiei se numără atât uzul de trafic de influenţă pentru numirea, la vârful televiziunii de ştiri YTN, a unei persoane considerate drept „loială guvernului”, cât şi înregistrarea video a unei aventuri extraconjugale a unui înalt oficial (în raportul alcătuit de membrii consiliului de etică, aceştia descriau amănunţit expresiile feţelor celor doi participanţi, folosind adjective precum „rugător” sau „impudică”), după cum notează New York Times. De asemenea, sume de bani de ordinul zecilor de mii de dolari au fost plătite de consilierii prezidenţiali în schimbul tăcerii acuzaţilor.
Interceptările, o practică recurentă
Nici apărarea folosită de „Casa Albastră”, care a arătat că 80% din înregistrări au fost făcute în timpul predecesorului preşedintelui Lee, Roh Moo-hyun, al cărui partid se află astăzi în opoziţie, şi nici declaraţia lui Park Geun-hye, liderul partidului de guvernământ Noua Frontieră, care a afirmat că „toate guvernele de până acum au folosit asemenea mijloace ilegale” şi că şi ea a fost victima acestora, nu au avut darul de a linişti opinia publică. „Trăim într-o ţară în care guvernul se infiltrează în vieţile noastre după bunul său plac”, a declarat, conform New York Times, Han Myung-sook, liderul Partidului Unit Democrat. Uitând să amintească însă că şi partidul său a folosit, când se afla la putere, aceleaşi practici ilegale.
