Născut în 2006 într-un club de noapte din Berlin, Partidul Piraţilor, care face parte dintr-o mişcare internaţională originară din Suedia, a reuşit să bulverseze scena politică a Germaniei. Dacă în primii ani de la înfiinţare gruparea nu părea să fie decât o organizaţie simpatică, dar haotică, cu un program vag definit, axat pe libertatea internetului, ea a ajuns în atenţia publicului larg o dată cu triumful de la alegerile parlamentului regional din Berlin, unde Piraţii au obţinut 9%.
Iniţial, rezultatul a fost interpretat drept un vot de protest al electoratului faţă de partidele tradiţionale – însă Piraţii au repetat succesul luna trecută, în alegerile parlamentare regionale din Saarland, unde au obţinut 7,5% din voturi, situându-se atât înaintea partidului ecologist, Verzii, cât şi înaintea partidului liberal-democrat, FDP, aflat în coaliţia de guvernare de la Berlin. Campania din Saarland a fost pusă la cale în numai câteva săptămâni şi purtată cu mijloace financiare extrem de reduse – însă rezultatul a trezit optimismul partidului atât pentru următoarele alegeri regionale, cât şi pentru alegerile parlamentare naţionale, care vor avea loc în septembrie 2013. De altfel, un sondaj recent al Institutului Forsa arată că 13% din alegători ar vota Piraţii la nivel naţional.
Partidul internauţilor?
Principala critică adusă Piraţilor – şi anume că, în afara liberalizării internetului, a creării unei „democraţii digitale” şi a unei mai bune apărări a sferei private în mediul online, nu au un program clar definit – este recunoscută şi de către aceştia; conform cotidianului Wall Street Journal, în timpul unei discuţii aprinse care avea ca temă comunicarea cu presa în privinţa unor probleme încă neclarificate, Matthias Bock, student şi totodată candidat local al Piraţilor, a propus: „Să fim cinstiţi: ar trebui să spunem că încă nu ştim care este poziţia noastră”.
Nici candoarea, nici certurile recente din partid (care au avut ca temă discriminarea femeilor şi a străinilor în structurile Piraţilor) nu par să fi fost dăunătoare: „În orice partid există 10% idioţi”, au declarat, conform publicaţiei Der Spiegel, liderii Piraţilor. Diferenţa este că Piraţii măcar recunosc acest lucru.
În afara liberalizării internetului, a creării unei „democraţii digitale” şi a unei mai bune apărări a sferei private în mediul online, Piraţii recunosc că nu au un program clar definit.
