Singurul produs al companiei californiene Instagram este aplicaţia foto cu acelaşi nume, care poate fi instalată atât pe smartphone-urile şi tabletele Apple, cât şi, începând de săptămâna trecută, pe cele care folosesc sistemul de operare Android.
Aplicaţia este folosită pentru a modifica, cu ajutorul unor filtre şi efecte, pozele făcute cu telefonul mobil, care pot fi apoi postate pe reţelele de socializare; cotidianul american Wall Street Journal numeşte aplicaţia „un Twitter vizual”. Lansată în octombrie 2010, aceasta a acumulat până acum 30 milioane utilizatori – dintre care 12 milioane numai de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea, cifra este infimă în comparaţie cu cele 845 milioane de persoane care folosesc Facebook – şi nu puţini analişti s-au întrebat de ce Zuckerberg a considerat necesar să plătească un miliard de dolari pentru o companie a cărei valoare era estimată, cu un an în urmă, la aproximativ 30 milioane dolari, şi care nu are încă un model eficient de a genera venituri.
Atac la smartphone-uri
Conform Wall Street Journal, unul dintre principalele motive ale achiziţiei este faptul că Facebook nu a reuşit să îşi „mute” utilizatorii de pe computere pe telefoanele mobile – în timp ce succesul Instagram a avut loc exclusiv pe platforma smartphone-urilor. Lipsa unei aplicaţii inovative pentru fotografii a stat în calea unei creşteri şi mai mari a veniturilor Facebook, consideră cotidianul american – din simplul motiv că utilizatorii dedică pozelor prietenilor o mare parte a timpului petrecut pe site, timp care generează, la rândul său, venituri din reclame. În 2011, acestea au însumat 3,1 miliarde dolari – sau 85% din încasările totale ale companiei lui Mark Zuckerberg.
O nouă „bulă a internetului”?
Părerile analiştilor economici despre achiziţie sunt împărţite. Michael Pachter, analist al companiei de servicii financiare Wedbush, a declarat cotidianului german Die Welt că Facebook a reuşit să înghită un potenţial concurent şi că va profita de pe urma tehnologiei enorm de atractive a acestuia. Pe de altă parte, cotidianul britanic The Telegraph aminteşte de achiziţia reţelei sociale Bebo, pentru care compania americană AOL a plătit în 2008 850 milioane dolari – şi care a fost vândută doi ani mai târziu cu numai 10 milioane dolari.
În 2000, când bula speculativă a internetului a explodat provocând pierderi de sute de miliarde dolari, Mark Zuckerberg avea numai 16 ani, notează The Telegraph.
Prea tânăr la acea vreme pentru a învăţa lecţia potrivită, tânărul miliardar ar putea-o învăţa, de această dată, pe propria piele.
Decizia lui Mark Zuckerberg de a cumpăra Instagram, o companie cu un singur produs, 13 angajaţi şi venituri infime, pentru o sumă exorbitantă ar putea da startul unei noi „bule a internetului”.
