Criza financiară care a lovit Grecia are, totuşi, şi un efect benefic; conform unui raport al organizaţiei Transparency International, citat de agenţia de ştiri AFP, corupţia la nivel mic a scăzut cu 12% în 2011 – de la 632 milioane euro la 554 milioane.
„Criza pare să afecteze ‘fakelaki’ (cum sunt alintate de eleni pliculeţele cu bani)”, notează autorii raportului, adăugând că „nu este o mare surpriză că spitalele, fiscul şi organele statului care acordă autorizaţii de construcţie continuă să se afle pe primele locuri în clasamentul corupţiei”.
Totodată, raportul conţine o „listă de preţuri” bazată pe un sondaj de opinie; conform acesteia, pacienţii din spitalele de stat plătesc între 100 – 30.000 euro pentru o operaţie şi între 30-20.000 euro pentru un tratament mai rapid. Mita se dă, desigur, şi în clinicile particulare, unde variază între 100-20.000 euro pentru o operaţie.
O problemă cu impozitul se rezolvă, conform sondajului, în schimbul unei sume cuprinse între 100 -20.000 euro, iar un carnet de conducere este relativ ieftin, costurile adiţionale ridicându-se la cel puţin 40 şi cel mult 500 euro. Şi mai ieftină este inspecţia tehnică a unui automobil, care costă – pe lângă preţul declarat – între 20 – 100 euro. Valoarea medie a unei şpăgi se ridică la 1.406 euro.
„Un mesaj pozitiv” numeşte Transparency International faptul că 25% dintre greci au refuzat să plătească şpăgile care le-au fost cerute de funcţionarii publici – o cifră care este însă ciudat de mică, având în vedere faptul că un sondaj al Uniunii Europene din septembrie 2011 a scos la iveală că 98% dintre eleni consideră corupţia „o problemă majoră”. După cum notează organizaţia, „se pune întrebarea dacă cetăţenii greci, dar şi conducerea politică a ţării, înţeleg legătura importantă între criza economică şi corupţie”. Răspunsul este, probabil, că da: doar 10% dintre greci consideră că au loc suficiente procese împotriva corupţilor şi că pedepsele sunt pe măsura faptelor comise.
