Oameni de afaceri spun că s-au săturat de întâlniri în care se propun sute de măsuri şi se adoptă două-trei.
Întâlnirile Guvern-mediu de afaceri din ultimii ani s-au arătat în final inutile şi au fost doar o consecinţă a dorinţei şefilor de Guvern de ameliorare a imaginii lor publice, spun oamenii de afaceri consultaţi de România liberă înaintea întâlnirii programate pentru ieri după-amiază dintre premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA). Acesta este o nouă formulă de consultare aleasă de actualul premier după formulele precedente alese de fostul şef al Executivului, Emil Boc, care se numeau fie comitete anticriză, Consiliul Naţional pentru Competitivitate sau consilii tripartite Guvern-Sindicate-Patronate.
Se propun sute, se adoptă două
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) îşi aduce aminte de mai multe întâlniri similare avute cu premierul Emil Boc. „În 2009, mediul de afaceri a făcut câteva sute de propuneri. Câteva zeci erau fezabile şi au fost reţinute. Din acestea s-au aplicat două-trei”, spune el. El a propus atunci instituţia mediatorului de credite, de inspiraţie franceză, propunere ce a fost adoptată mult mai târziu. Printre puţinele propuneri reţinute au fost cele referitoare la prima casă, neimpozitarea profitului reinvestit sau programul Rabla pentru tractoare. Pârvan spune că, de fapt, prima întâlnire cu premierul Ungureanu a mediului de afaceri a avut loc săptămâna trecută, aceasta fiind „o luare de contact”. Oamenii de afaceri nu aşteaptă prea mult deoarece toată lumea e conştientă că acest guvern nu va putea face prea multe în mandatul scurt pe care îl are.
Exportatorii, şi mai sceptici
Mihai Ionescu, şefulAsociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), este mult mai sceptic decât reprezentantul AOAR. „Au avut până acum echipe de măsuri anticriză, analize, para-analize, comitete, para-comitete şi regret şi acum că am participat la ele”. Astfel de întâlniri nu sunt decât modalităţi „în care personajele politice încearcă să îşi fundamenteze statutul prin consultarea mediului de afaceri”, spune el.
Ionescu menţionează trei măsuri pe care le-a propus în interesul exportatorilor şi care nu au fost puse în practică. Acestea se referă la rambursarea TVA înainte de controlul operaţiunilor de export în cazul unor exporturi, la restructurarea comitetului CIFGA al EXIMBANK, format din 18 persoane bine plătite, unele fără nici o pregătire de profil, şi la indexarea cu inflaţia şi cu cursul a fondurilor de sprijin al exporturilor. Mai multe pentru exportatori a făcut BNR, ce a asigurat în ultimii ani stabilitatea cursului leului, afirmă Ionescu.
Premierul Ungureanu a explicat ieri, în deschiderea întâlnirii, că formarea consiliului nu s-a făcut necesar pe criterii de reprezentativitate. El a spus că aşteaptă de la membrii CMA propuneri de combatere a evaziunii, atragere de fonduri UE şi stimulare a exporturilor.
