Conform unei analize a agenţiei de rating Fitch, promisiunile electorale ale viitorului – şi fostului preşedinte al Rusiei – însumează, pentru următorii şase ani, 160 de miliarde de dolari. Banca rusească de stat Sberbank estimează o cifră şi mai mare: 173 miliarde dolari, după cum relatează agenţia de presă Associated Press. Cea mai mare parte a sumei este compusă din creşterea salariilor profesorilor şi doctorilor; în timpul campaniei, Putin le-a garantat acestora majorarea treptată a salariilor până la dublul venitului mediu pe economie – ceea ce ar costa bugetul de stat aproximativ 119 miliarde dolari. De asemenea, politicianul a promis că va mări considerabil ajutoarele pentru familiile cu mai mult de doi copii şi stipendiile acordate studenţilor de la universităţile de stat. Acestor sume nu tocmai modeste li se adaugă o creştere a bugetului militar de 61 miliarde dolari numai în acest an – iar în următorii doi ani, cheltuielile militare vor creşte anual cu 20%.
La scurt timp după victoria electorală, Putin a confirmat că are de gând să îşi ţină promisiunile făcute: „nu am promis nimic care să nu poată fi impletmentat”, citează Associated Press; viitorul preşedinte a estimat că costurile suplimentare însumează circa 1,5% din produsul intern brut al ţării sale – şi că banii vor proveni din tăierea costurilor şi reducerea cheltuielilor ineficiente ale statului.
Economiştii nu cred în Putin
Analiştii economici consideră însă optimismul şefului statului deplasat. Chris Weafer, director de departament la banca de investiţii Troika Dialog, este de părere că „Rusia are nevoie de un nou model economic dacă vrea să ajungă la nivelul de creştere necesar pentru susţinerea stabilităţii politice şi economice”, avertizând totodată că Putin „va trebui să realizeze ceea ce a promis: revine la conducerea ţării într-o situaţie mai dificilă decât în 2000, şi sunt mulţi care abia aşteaptă ca guvernul său să dea greş”.
Şi Serghei Guriev, rectorul Noii Şcoli Economice de la Moscova, crede că angajamentul pe care şi l-a luat Putin nu este lipsit de riscuri. „Lumea nu vrea să aştepte”, spune Guriev; „dacă protestelor claselor de mijloc urbane li se la adăuga nemulţumirea alegătorilor tradiţionali ai lui Putin, preşedinţia sa s-ar putea termina înainte de 2018″. Profesorul consideră că economia ar trebui să crească cu cel puţin 6% pentru ca Putin să îşi poată îndeplini promisiunile – iar acest lucru va fi posibil numai dacă preşedintele va adopta reforme economice şi va purta o luptă susţinută pentru eradicarea corupţiei, relatează Associated Press.
Blestemul dependenţei de petrol
După ce Rusia a înregistrat în 2011 o creştere economică de 4,3%, pentru acest an experţii prevestesc o creştere de sub 4%. Serghei Guriev consideră că „având în vedere acuala structură a economiei, o creştere de 6% ar fi posibilă numai dacă preţul petrolului ar creşte cu 20%”. De altfel, economia Rusiei este deosebit de dependentă de preţul petrolului – iar în cazul în care acesta ar coborî sub 117 dolari/baril (în acest moment preţul este de 120 dolari), Moscova s-ar vedea confruntată cu un deficit bugetar. Deşi guvernul dispune de fonduri de rezervă de 61 miliarde dolari, acestea nu ar putea acoperi decât parţial creşterile de salariu promise de Putin – şi ar putea lipsi statului în cazul unei crize neprevăzute. O altă problemă este lipsa de încredere a investitorilor în economia rusă: numai în 2011, peste 84 miliarde de dolari au fost scoşi din ţară – capital care ar fi fost mai mult decât binevenit în industria care are nevoie urgentă de investiţii.
Pe termen scurt, Kremlinul ar putea obţine resursele financiare necesare prin mărirea impozitelor impuse industriilor de metal şi minterit, precum şi din privatizarea unor companii de stat, este de părere Chris Weafer. Însă reforma economiei va fi în continuare necesară, ca de altfel şi cea a pensiilor, care devine din ce în ce mai stringentă: vârsta de pensionare se numără printre cele mai mici din Europa – 55 de ani pentru femei şi 60 de ani pentru bărbaţi. Conform Associated Press, economiştii avertizează de mai multă vreme că sistemul nu este sustenabil – însă Putin a promis în campania electorală că vârsta de pensionare va rămâne neschimbată. Cum – şi dacă – va reuşi să îşi ţină toate promisiunile date, şi ce consecinţe politice ar avea o eventuală eşuare a planurilor sale, va fi fără îndoială interesant de urmărit.
