1.5 C
București
sâmbătă, 16 noiembrie 2024
AcasăSpecialTitus Corlăţean: Paritatea PSD-PNL se rediscută după locale

Titus Corlăţean: Paritatea PSD-PNL se rediscută după locale

Senatorul PSD Titus Corlăţean aruncă în aer principiul parităţii în baza căruia PSD şi PNL ar fi urmat să-şi împartă în mod egal viitoarele fotolii parlamentare, considerând că delimitarea candidaturilor pentru alegerile generale va trebui să ţină cont de rezultatele scrutinului local pentru că „numărul deputaţilor şi senatorilor este mai mare în cazul PSD”, iar „bazinul electoral este, tradiţional vorbind, mai mare decât al PNL”.

În acelaşi timp, vicepreşedintele PSD susţine că social-democraţii se gândesc să atragă maghiari inclusiv în structurile de conducere ale partidului, fiindcă România s-a dezvoltat suficient şi nu mai are nevoie de un partid etnic. Din punctul său de vedere, UDMR nici nu va mai fi în viitor formaţiune parlamentară. 

 

– Nu demult, Ion Iliescu îi cerea lui Victor Ponta să renegocieze acordul cu PNL. Aţi luat în seamă această idee?

T.C.: Acordul privind înfiinţarea USL a fost aprobat la nivelul Comitetului Executiv Naţional de toată lumea, inclusiv conducerea partidului şi organizaţiile judeţene. Nu cred că se pune problema renegocierii, mai ales că acea temă, care a fost într-adevăr sensibilă, problema aproximativei parităţi a candidaţilor pentru preşedinţiile consiliilor judeţene şi a primarilor reşedinţelor de judeţ, a fost votată cu majoritate.

– Cea mai complicată problemă pentru USL pare să rămână la Buzău, unde filiala PSD a ameninţat că pleacă din partid dacă va fi cedată candidatura pentru Consiliul Judeţean către liberali.

T.C.: Eu privesc şi partea plină a paharului: USL a fost constituită şi funcţionează; există însă şi excepţii, şi aici apare partea goală: situaţii ce urmează să le rezolvăm, care ne preocupă. Situaţia de la Buzău stă în atenţia preşedintelui PSD şi a secretarului general, cred că vom găsi o soluţie care să nu altereze valoarea proiectului USL.

– Vă aşteptaţi la dificultăţi şi mai mari la alcătuirea listelor pentru scrutinul parlamentar?

T.C.: Nu, pentru că alegerile locale vor clarifica multe lucruri: rezultatele scrutinului local ne vor da fotografia clară a votului politic, dar şi a felului în care s-au mişcat candidaţii PSD şi PNL ce vor fi acompaniaţi de viitorii candidaţi pentru alegerile parlamentare. Pe de o parte, pentru că parlamentarilor aflaţi în funcţii li s-a confirmat că-şi vor continua mandatul, iar pe locurile disponibile vor candida cei mai activi dintre membrii PSD, PNL sau PC care s-au implicat în campania pentru locale. Deci totul va fi clarificat.

– Vreţi să spuneţi că, în funcţie de rezultatele obţinute la scrutinul local, s-ar putea renunţa la paritatea din acordul PSD-PNL?

T.C.:  Paritatea la care vă referiţi a fost stabilită pentru alegerile locale. La parlamentare, plecăm de la o realitate obiectivă: sunt mai mulţi parlamentari PSD aleşi la ultimele alegeri decât parlamentari PNL, iar pe locurile disponibile vom construi împreună în funcţie de alegerile locale.

– Oricum, proporţia PSD în stabilirea candidaţilor USL pentru alegerile parlamentare spuneţi că porneşte de la realitatea actuală, şi nu de la principiul parităţii.

T.C.:  Totul se va stabili după alegerile locale pe baza criteriilor obiective pe care le avem deja şi de la care vom porni, dar până atunci avem de trecut peste testul localelor.

– Deci nu se pune problema împărţirii candidaturilor eligibile 50 la sută pentru PSD şi 50 la sută pentru PNL.

T.C.:  Cred că v-am răspuns deja.

– Insist, fiindcă sunt o serie de discuţii şi de nemulţumiri în teritoriu pornind de la acest principiu al parităţii.

T.C.: Cum v-am spus, numărul deputaţilor şi senatorilor este mai mare în cazul PSD, bazinul electoral al nostru este, tradiţional vorbind, mai mare decât al PNL, dar concluziile le vom trage după locale şi nu pot spune eu acum ce vom hotărî.

– PSD ar prefera ca scrutinul din luna noiembrie să rămână de tip uninominal?

T.C.: Sistemul care a funcţionat la ultimele alegeri şi-a dovedit limitele şi printre consecinţele negative ale acestui sistem este faptul că partidele politce au fost mult mai limitate în a propune candidaţi bine pregătiţi, de aceea, acum, comisiile parlamentare nu au specialişti în domeniile fundamentale. Din păcate, presiunea votului uninominal pusă în principal de Traian Băsescu a dus la mutarea atenţiei partidelor spre acei candidaţi cu notorietate, care trebuie să câştige neapărat, ceea ce a însemnat nu în puţine cazuri candidaţi cu bani. Acest lucru a alterat reprezentarea în Parlament. Noi am vrea să promovăm profesori universitari, specialişti în domeniul dreptului, medici cu experienţă, dar aceştia nu au nici o şansă într-o competiţie uninominală.

–  PSD ar vrea să se întoarcă la votul pe liste?

T.C.:  Un sistem mixt, după modelul german, prin care o parte din parlamentari sunt aleşi uninominal şi alţii pe listă, cred că ar fi mai apropiat de necesităţile societăţii româneşti, fiindcă vă mărturisesc că sunt comisii parlamentare care nu sunt acoperite de specialişti pe diverse domenii. Sunt profesioniştii care pot fi propuşi de orice partid, dar care nu au şanse prin actualul sistem.

– PDL ar vrea un sistem uninominal, fie dintr-un tur în care câştigătorul ia totul, fie din două tururi, cum se alegeau până acum primarii. PSD va merge la negocieri cu puterea pe această temă?

T.C.: Aritmetica din Parlament e clară, unii sunt majoritari şi pot face ce vor, iar ceilalţi sunt minoritari. E foarte greu de negociat acum, noi dorim un sistem mixt, dar nu ştiu dacă majoritatea este interesată de o astfel de discuţie şi, în plus, este foarte târziu.

– Aveţi un proiect legislativ privind introducerea votului mixt?

T.C.:  Există la partid un astfel de proiect de care s-a ocupat Adrian Năstase, dar mă tem că este destul de târziu să mai începem o astfel de discuţie.

– Dacă USL nu reuşeşte să adune peste 50 la sută din voturi la alegerile din noiembrie, PSD va fi de acord să vină la guvernare şi UDMR?

T.C.: Obiectivul pe care ni l-am fixat este o majoritate clară, care să ne permită să avem un guvern legitim. Nu punem în discuţie decât acest obiectiv. De altfel, la alegerile locale ne-am fixat ca obiectiv peste 51 la sută în ceea ce priveşte votul politic, deci cel acordat consilierilor judeţeni, ceea ce ar prefigura un rezultat la fel de bun pentru alegerile din toamnă. Problema ipotetică ridicată de dvs. este pertinentă şi într-o situaţie de acest fel vom căuta, fireşte, să găsim o soluţie cu parteneri pe care-i considerăm democratici şi legitimi: PDL nu intră în această categorie.

– PSD are o relaţie bună cu UDMR?

T.C.: Eu personal am relaţii bune cu parlamentarii UDMR şi de multe ori ne ajutăm mai ales în cazul relaţiilor internaţionale, cum se întâmplă, de exemplu, cu dl Frunda. Dar şi UDMR trebuie să înţeleagă că imaginea sa de formaţiune serioasă şi responsabilă s-a diminuat. Din păcate, a ajuns să intre într-un joc politic de susţinere a unui sistem precum cel al lui Traian Băsescu, făcând compromisuri în defavoarea electoratului pe care susţin că-l reprezintă contribuind la menţinerea la putere a acestui sistem imoral şi corupt. UDMR are o mare problemă şi trebuie să facă schimbări serioase dacă vrea să mai conteze în politica românească în anii ce urmează.

– Credeţi că e posibil ca, în viitor, UDMR să nu mai intre în Parlament?

T.C.: Cred că va avea dificultăţi chiar şi la alegerile de anul acesta şi nu doar din cauza multiplicării formaţiunilor politice care-i reprezintă pe maghiari, unele cu sprijin destul de consistent de la Budapesta, dar mai ales pentru că mulţi dintre maghiari se simt trădaţi de UDMR pentru că nu a acţionat în sprijinul economic şi social al comunităţii. Statistic vorbind, în fiecare ciclu electoral, reprezentarea în administraţia locală a scăzut permanent. Maghiarii nu mai au încredere în ceea ce li s-a tot promis şi nu s-a realizat, UDMR are o problemă de a intra în Parlament la viitoarele alegeri, cu atât mai mult cu cât a fost parte la aceste măsuri economice dure, fără să încerce să găsească alte căi.

– Vă aşteptaţi ca maghiarii să voteze mai degrabă PSD sau alte partide româneşti?

T.C.: Maghiarii vor vota probabil împărţit, cei care vor mai vota, pentru că mulţi nu vor mai vota. Pe de altă parte, cred că partidele româneşti ar trebui să-şi extindă activitatea electorală şi în comunitatea maghiară. Este un proiect care ţine de soliditatea statului român, eu cred că PSD va trebui să demareze după acest an electoral un proiect care să includă şi în structurile de partid reprezentanţi ai maghiarilor, inclusiv la nivelul funcţiilor de conducere.

– Credeţi că peste patru ani UDMR nu va mai fi o formaţiune parlamentară?

T.C.: Cred că după ce economia se va fi stabilizat, după ce tensiunile sociale vor fi trecut, cred că vom intra într-un ciclu de mai mare normalitate şi atunci un partid cu fundament etnic nu-şi va mai găsi raţiunea de a exista.

– Traian Băsescu a reluat şi la ultima sa ieşire publică ideea că primul ministru este dat de partidul majoritar, potrivit Constituţiei, şi nu de o alianţă electorală, cum este USL. Care e soluţia PSD în această situaţie?

T.C.: Traian Băsescu a avut mereu o lectură selectivă a Constituţiei, o interpretare absolut personală. USL este o formaţiune politică înregistrată la tribunal, n-am mai făcut greşeala ca în 2004, când aveam doar o alianţă electorală cu PUR. Constituţia este explicită în acest sens: formaţiunea care a obţinut peste 50 la sută din voturile exprimate trebuie să obţină şi candidatura pentru primul ministru. Preşedintele poate să procedeze cum doreşte, să respecte sau să nu respecte Constituţia, să o interpreteze cum doreşte, dar când  USL va avea peste 51 la sută din locurile parlamentare, lucrurile vor fi extrem de clare, deocamdată discuţia este ipotetică, dar eu cred că Traian Băsescu nu-şi va asuma responsabilitatea de a merge împotriva votului cetăţenilor.

– Credeţi că USL a pierdut sau a câştigat din greva parlamentară?

T.C.:  Din măsurătorile noastre, peste 80 la sută din susţinătorii PSD din ţară au fost de acord cu greva parlamentară, deşi mulţi dintre simpatizanţi îşi doresc formule mult mai radicale.

– Ce înseamnă acest lucru?

T.C.:  Sunt oameni care se exprimă în termeni foarte duri, nu-mi cereţi să intru în amănunte.

– Adică ce-ar trebui să faceţi, în viziunea acestor simpatizanţi ai PSD?

T.C.:  Reţineţi doar această formulă. Noi preferăm însă formulele democratice, ceea ce nu înseamnă că protestul parlamentar nu are o semnificaţie extrem de importantă: ce poţi face atunci când lucruri cât se poate de democratice sunt eliminate de coaliţia aflată la putere şi care trebuie din acest motiv să-şi asume blocajul parlamentar.

– Victor Ponta a spus că e de acord cu o întrevedere cu premierul Ungureanu şi că, trecând peste anumite lucruri, opoziţia ar putea să-şi reia activitatea la Senat.

T.C.: Decizia noastră, aşa cum a fost luată, şi nu văd motive care să ne facă să ne schimbăm decizia, este o continuare a protestului parlamentar de o manieră unitară la nivelul întregului Parlament.

– Proiectul PSD privind reducerea numărului parlamentarilor la 300 ar putea fi votat înainte de alegeri?

T.C.: Nu cred că parlamentarii PDL sunt interesaţi, şi mi-am dat seama de această realitate şi din discuţiile personale cu unii dintre ei. Pentru noi nu ar fi o problemă, fiindcă pentru PSD nu ar însemna o diminuare fundamentală. Problema pe care am ridicat-o noi ţine însă de un pachet: reducerea numărului parlamentarilor la 300, dar şi interdicţia migraţiei politice prin pierderea mandatului de către cei care migrează politic.

– Veţi veni cu acest pachet la discuţiile cu premierul Ungureanu?

T.C.: Eu nu am ştiut de nici un fel de discuţii oficiale, nu am văzut nici o scrisoare de invitaţie în acest sens şi nu cred în telefoanele date la ceas de seară care apoi sunt devoalate. Victor Ponta, în vestitul discurs de la învestirea primului ministru, a vorbit despre disponibilitatea noastră la dialog, aşa este, dar deocamdată nu ştiu de nici o invitaţie formală care să ne fi fost transmisă. În realitate puterea nu e interesată de dialog.

– Pierderea preşedinţiei Senatului a fost pentru PSD un sacrificiu calculat sau o pierdere?

T.C.:  Nu-mi face plăcere să vorbesc despre acest lucru, dar cred, în cele din urmă, că a fost mai bine că s-a întâmplat în 2011 şi nu ne-a creat cine ştie ce surprize în 2012. Separarea de Mircea Geoană a fost o clarificare necesară.

– În sondajele de opinie, Victor Ponta l-a depăşit pe Crin Antonescu; dacă această inversiune cu un trend ascendent pentru preşedintele PSD continuă în defavoarea liderului PNL, USL ar putea pune în discuţie numele prezidenţiabilului?

T.C.: Nu a fost un lucru simplu pentru noi în PSD să putem spune că nu vom mai avea candidat la prezidenţiale, dar ne-am asumat această decizie politică şi acest lucru înseamnă o abordare contractualistă: este un angajament politic pe care îl respectăm.

– Chiar dacă înaintea alegeilor din 2014 Crin Antonescu nu va mai avea susţinerea populară necesară?

T.C.: O USL care va da viitorul guvern va avea şi o susţinere puternică pentru Crin Antonescu, deci toate premisele pentru ca liderul PNL să câştige prezidenţialele.

– Ion Iliescu spunea că în protocol lucrurile nu sunt bătute în cuie, aşa că PSD va putea avea propriul candidat, mai ales dacă în sondaje e mai bine plasat decât liderul PNL.

T.C.:  Există şi astfel de opinii, dar noi am decis deja aceste lucruri şi le vom reconfirma la congresul USL din 7 aprilie.

– Care ar mai fi rolul lui Adrian Năstase în PSD?

T.C.: Este un om politic care are o experienţă politică, guvernamentală şi internaţională greu de egalat în România. O astfel de experienţă trebuie folosită. Traseul României ar fi fost diferit în bine, dacă în 2004 nu s-ar fi produs această schimbare de putere.

Premierul Ungureanu a cerut discutarea problemei extremismului care a apărut în state din UE în cadrul unui summit; e o idee care ar putea duce România mai repede în Schengen?

T.C.: Dacă ideea acestui summit este de a aduce mai repede România şi Bulgaria în Schengen, e un calcul greşit. Această temă trebuie să fie însă discutată la diverse niveluri.

– V-aţi ocupat intens, în ultima perioadă, de Republica Moldova. Credeţi că revenirea comuniştilor la putere dincolo de Prut ar putea scoate Chişinăul de pe traseul european?

T.C.: Alegerea preşedintelui din 16 martie va oferi stabilitate Republicii Moldova şi Alianţei pentru Integrare Europeană. Cred că schimbările de acolo ţin şi de o schimbare de generaţii şi de dorinţa apropierii de un sistem de valori de tip occidental. Aceste schimbări profunde fac improbabilă revenirea comuniştilor la putere.

– Vedeţi, într-o perspectivă mai îndepărtată, o reunire a Republicii Moldova cu România?

T.C.: Sunt în România şi în Republica Moldova mulţi oameni care se gândesc la această perspectivă, cred că această perspectivă nu poate fi ignorată şi dusă în derizoriu, dar până la a putea discuta acest proiect sunt alte priorităţi, care ţin de traseul european al Republicii Moldova. Integrarea în UE este cea mai bună modalitate de reunire a celor două naţiuni.  

Sabina Fati
Sabina Fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă