Întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) de către Uniunea Europeană s-ar putea replica şi în agricultură, unde timp de 20 de ani nu s-a reuşit crearea unei strategii naţionale sectoriale. Subvenţiile agricole sunt mici, se dau cu întârziere şi de multe ori se subvenţionează auto-consumul din mediul rural, nu producţia. În piaţă nu există lipsă de lichiditate bancară, ci lipsesc proiectele finanţabile, iar cadastrul imobiliar încă nu este gata – acestea sunt unele din concluziile „Romanian Agribusiness Conference”, eveniment organizat marţi, 28 februarie, de Medien Conferences. Ajunsă la a doua ediţie, reuniunea „Romanian Agribusiness Conference” va găzdui o nouă sesiune de dezbateri în luna septembrie.
„Cred că dacă România nu face ceva, poate merge pe drumul Greciei”, susţine Monika Puiu, director general NHR Agropartners, reprezentant New Holland în România. Agricultura trece printr-o perioadă foarte dificilă, în lipsa unei strategii agricole. „Nu ne putem explica de ce nu există interes pentru agricultură. Avem 1001 de probleme, totul decurge haotic, la voia întâmplării. În cei 20 de ani scurşi de la revoluţie, nu s-a reuşit să se întocmească o strategie agricolă”, spune, la rându-i, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR). Baciu deplânge atât birocraţia în acordarea subvenţiilor şi fondurilor europene, cât şi lipsa muncitorilor specializaţi din domeniu. Martin Schuldt, director general, Cargill Romania, spune însă că lipsa educţaiei personalului în agricultură a fost un punct comun şi în Germania de Est, care, după căderea Zidului Berlinului, nu ştia să-şi organizeze agricultura într-o manieră profesionistă. „România ar trebui să exporte în zonele de deficit agricol, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa, însă are nevoie de infrastructură: nu poţi merge cu camionul timp de o oră acolo unde alţii fac doar 15 minute”, afirmă Schuldt.
„De cele mai multe ori, asociaţiile profesionale de la noi sunt privite ca o masă de manevră politică”, adaugă Alexandru Jurconi, director general adjuct McGuireWoods. Jurconi acuză lipsa dialogului cu guvernul, aprobă efectele taxării inverse în colectarea veniturilor la buget, însă cere reducerea TVA-ului pentru produsele agricole la un nivel „rezonabil” ce oscilează în jurul a 5 procente.
Şi Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară militează pentru reducerea TVA, iar Radu Timiş, preşedintele CrisTim, spune că majorarea TVA a dus la scăderea vânzărilor, şi, în consecinţă, la diminuarea încasărilor la bugetul de stat.
În acelaşi timp, fermierii au la dispoziţie o serie nouă de garanţii din partea statului la creditare, ce vor fi lansate anul acesta.
Elena Kleininger, membru al directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC), susţine că „dezvoltarea agriculturii este un obiectiv prioritar” pentru FRC, care încearcă să reducă în acest an la zero comisionul la contragarantare aferent proiectelor co-finanţate cu fonduri europene.
Ileana Bratu, director adjuct al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), spune că FGCR garantează până la 80% din principalul unui credit. Plafonul FGCR a atins deja limita de 220 de milioane de euro, iar în prezent majorarea lui se află în proces de avizare la Bruxelles.
În tabăra finanţatorilor, reprezentanţii BRD Societe Generale şi UniCredit au subliniat importanţa accesului la credite garantate. Cătălin Toncea, şeful Serviciului Animare Comercială din cadrul BRD Groupe Societe Generale, militează pentru creditarea în lei, deşi admite că diferenţialul de dobândă ar fi mai degrabă favorabil împrumuturilor în euro. „În schimb, în cazul creditelor în lei este eliminat riscul valutar”, spune Toncea. Iar Marius Radu, manager pentru Fonduri Europene al UniCredit Ţiriac Bank, cere uniformizarea documentelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sau Agenţiei de Plăţi pentru Agricultură (APIA).
În cadrul conferinţei moderate de Bryan Jardine, managing partner, Wolf Theiss, şi Gabriel Gherghescu, producător „Viaţa Satului”, TVR au mai luat cuvântul reprezentanţi ai Fondului Român pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri, ai ICAP România, KPMG, APIA, AM PNDR şi Grupului Român pentru Consultanţă.
Mai multe amănunte despre „Romanian Agribusiness Conference” organizată de Medien Conferences vă vor fi oferite în cadrul ediţiei din 8 martie a săptămânalului Ziarul de Business, distribuit împreună cu România Liberă.
