În contextul în care ministrul Educației, Pavel Năstase, a anunțat că pregătește o reformă în Educație, societatea românească a dat dovadă de o lipsă de interes, iar politicienii de o lipsă de repere, susține jurnalistul Horațiu Pepine, într-un comentariu pentru Deutsche Welle. Astfel, el motivează lipsa de mobilizare publică ca rezultând din „incapacitatea societății românești de a sesiza prioritatea școlii”.
Astfel, jurnalistul susține că „se face mare caz de reforma aplicată în timpul Guvernului Boc”, care „a lăsat școala neatinsă”.
„La nivelul învățământului preuniversitar nu s-a întâmplat absolut nimic, așa încât ideea că am asista la o ”restaurație” nu face decât să ascundă că nu a existat până acum o reformă de conținut. Manualele, programa școlară, modul de evaluare, în fine întregul stil de lucru care permite și chiar încurajează impostura (plagiatele timpurii, cum să le numim altfel?) au rămas exact ca înainte și au prins rădăcini tot mai adânci. În răstimp s-au mai făcut, ce-i drept, inovații ”progresiste” cum ar fi tentativa de a limita studiul limbii române în profitul unei așa numite ”educații pentru democrație”. În fine, toți profesorii onești din mediul universitar sfârșesc prin a depune mărturie (vezi de exemplu articolele excelente ale lui Mihai Maci) că studenții noi sunt invariabil mai prost pregătiți decât cei vechi, deoarece în cursul liceului nimeni nu mai învață nimic”, susține jurnalistul.
El continuă precizând că „spiritul însuși al școlii este viciat”.
„Spiritul însuși al școlii (care pretinde evaluare și selecție) este viciat, ca dovadă că plagiatele nu sunt accidente, ci regula însăși. Universitatea din București anunța recent că Facultatea de Drept va renunța la lucrările de licență, căci majoritatea lor zdrobitoare fiind plagiate, evaluarea nu și-ar mai avea sensul. Se va opta pentru un test grilă. Într-adevăr e tot mai dificil să abordezi subiectul cu atât mai mult cu cât politica l-a distorsionat grav. Se pare că premierul Sorin Grindeanu are la rândul lui o lucrare de matematică greu de găsit, care, din acest motiv, pare puțin suspectă. În consecință, matematicianul Sergiu Moroianu l-a invitat pe prim-ministru la Institutul de Matematică spre a-și prezenta acolo lucrarea într-un cadru receptiv și competent”, se mai precizează în comentariul DW.
El continuă întrebându-se ce viitor „european” ar putea avea o societate tot mai puțin educată.
„Nimeni nu manifestează azi în favoarea unei reforme școlare și profitând de această apatie și de acest dezinteres masiv, fiecare guvern, fiecare ministru recurg în toată libertatea la tot soiul de improvizații, care, în final, se dovedesc a fi doar aranjamente în favoarea unei școli mai ”relaxate” și invariabil în favoarea personalului didactic. Dar nici intelectualii nu se omoară cu tema educației (cu câteva puține excepții) poate din descurajare sau poate pur și simplu din egoism. În sfârșit, ce viitor ”european” ar putea avea o societate tot mai puțin educată? Evident ea nu ar putea fi, în mod natural și fără contribuția vreunei discriminări rău intenționate, decât o periferie, dar de data aceasta nu în sens geografic, ci de-a dreptul în sensul valorii. De aici de la această teribilă avertizare pe care ne-o adresează circumstanțelor politice, ar trebui să plece dezbaterea despre reformă. Principalul proiect european este o bună reformă a educației”, conchide jurnalistul.
