Suspendate în perioada iernii, odată cu venirea primîverii au fost reluate şi prospecţiunile geologice pentru drumul de viteză care va lega Bucureştiul de vestul Europei.
Până pe 15 august va fi finalizată actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Piteşti-Sibiu, promite Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a semnat un act adiţional privind prelungirea perioadei contractuale până la data menţionată. Oficialii companiei reamintesc faptul că în perioada de iarnă nu s-au putut face investigaţii de teren, în special studii geotehnice, astfel că în decembrie s-a decis suspendarea contractului pentru o perioadă de trei luni. Contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate a fost atribuit asocierii Spea Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucureşti Tecnic Consulting Engineering România SRL, (Lider de Asociere Spea Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucureşti). Finanțarea proiectului este asigurată din Fonduri de Coeziune (FC 85%) și Bugetul de Stat (GOR 15%).
Această autostradă vitală pentru România, atât de cerută de industria auto, dar și de firmele de transport rutier, a fost promisă în ultimii ani de nu mai puţin de 12 miniştri, începând cu Miron Mitrea şi terminând cu actualul titular al Transporturilor, Răzvan Cuc.
Greu de terminat până în 2021
Mai sunt însă multe de făcut până când vom putea circula pe autostrada Piteşti-Sibiu, în lungime totală de 123 km, care ar trebui să fie gata în 2021. Până în prezent, a fost finalizat doar studiul geotehnic pentru „capetele” autostrăzii (Pitești-Curtea de Argeș și Sibiu-Boiţa, care însumează 48 km și sunt cel mai ușor de construit). S-au făcut 160 de foraje, dintre care 134 la peste 20 de metri adâncime, au fost luate 1.109 probe de sol și au fost făcute 4.846 de analize fizice, chimice și mecanice.
Fostul director general al CNAIR, Cătălin Homor, promitea că în februarie urma să fie scos la licitaţie proiectul tehnic pentru aceste două tronsoane, iar construcţia lor efectivă trebuia să înceapă în prima jumătate a lui 2018, lucru care nu s-a întâmplat. Tot la anul ar urma să se toarne primul cancioc și pe alte două secţiuni, urmând ca lucrările la ultimul să înceapă în 2019.
În consecinţă, ultimul tronson, cel mai dificil, situat în zonă montană, ar urma să fie construit într-un interval de nici trei ani, un timp-record dacă analizăm proiectele anterioare din România, unde numai soluţionarea contestaţiilor la licitaţie poate depăși un an. Ca să nu mai vorbim de faptul că până în 2021 sunt mai mulţi ani electorali…
