După condamnarea din dosarul Trofeul Calităţii, fostul premier are din nou emoţii în dosarul Zambaccian, caz în care fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun, spune că a fost şantajat de fostul lider PSD.
Curtea Supremă se pregăteşte să dea verdictul într-un alt dosar în care principalul personaj trimis în judecată este fostul premier Adrian Năstase. Este vorba de dosarul Zambaccian, caz în care fostul lider al PSD a avut parte de momente tensionate la sfârşitul săptămânii trecute. Fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun, audiat fiind ca martor în dosarul aflat pe rolul Curţii Supreme, l-a acuzat în mod explicit pe Năstase de şantaj. Păun a susţinut în faţa judecătorilor că ex-premierul i-a cerut, printr-un avocat, să dea o anumită declaraţie când a fost audiat de procurorii DNA, declaraţie care l-ar fi ajutat pe liderul PSD. Dacă ar fi refuzat, Năstase urma să dezvăluie faptul că Păun este ofiţer acoperit al Serviciului de Informaţii Externe, care lucrează în Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, după condamnarea din dosarul Trofeul Calităţii, actualul preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, are din nou emoţii serioase într-o procedură judiciară.
Dosarul Zambaccian are în spate o istorie extrem de „zbuciumată”, fiind desprins din marele dosar de corupţie deschis în perioada 2005 – 2006 pe numele lui Adrian Năstase. În esenţă, în cel aflat acum pe rolul Curţii Supreme fostul premier Adrian Năstase este acuzat că a primit diverse obiecte şi contravaloarea unor lucrări de construcţie în schimbul numirii şi menţinerii în funcţia de directoare a Inspectoratului de Stat în Construcţii a Irinei Jianu. Dosarul a fost deschis în 2006, dar s-a întors la procurori un an şi jumătate mai târziu, după o decizie a Curţii Constituţionale. Ancheta a fost refăcută de procurori, iar DNA l-a retrimis pe Năstase în judecată în mai 2010.
În prima fază a anchetei, procurorii au încercat să facă şi o percheziţie la Năstase, cererea lor fiind însă blocată în Parlament. Mai exact, în februarie 2006, ministrul Justiţiei de la acel moment, Monica Macovei, i-a cerut lui Năstase, care atunci era chiar preşedinte al Camerei Deputaţilor, să aprobe efectuarea unor percheziţii în două din locuinţele sale: cea din Bucureşti, strada Muzeul Zambaccian, şi cea din comuna Cornu. Cererea de percheziţie a fost discutată în Biroul Permanent pe 13 februarie 2006 şi retrimisă Ministerului Justiţiei, „pentru a fi pusă în acord cu Constituţia”. Două zile mai târziu, ea a fost reprimită la Camera Deputaţilor în aceeaşi formă. Cererea a fost respinsă de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la începutul lunii martie 2006.
Noul dosar
În august 2008, la câteva luni după ce judecătorii de la instanţa supremă au decis că dosarul trebuie retrimis la DNA pentru refacerea urmăririi penale, procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru declanşarea procedurii de urmărire penală împotriva lui Adrian Năstase, care între timp rămăsese simplu deputat. Avizul favorabil a fost primit pe 4 martie 2009, iar urmărirea penală a început efectiv în 26 mai 2009. În noul rechizitoriu din mai 2010, procurorii DNA susţin că în perioada 2002-2004, Adrian Năstase ar fi primit, direct sau prin intermediul soţiei sale, mită în formă continuată aproximativ 630.000 de euro, constând în mai multe containere cu bunuri achiziţionate din China (materiale de construcţii, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic) pentru dotarea celor trei imobile (două din Bucureşti – strada Muzeul Zambaccian şi strada Christian Tell şi unul din comuna Cornu), dar şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din Cornu şi Bucureşti (str. Christian Tell).
În acest dosar a mai fost trimisă în judecată şi Dana Năstase, soţia fostului preşedinte PSD, pentru complicitate la luare de mită, participaţie improprie la infracţiunea de folosire la autoritatea vamală de documente false în legătură cu fapta de corupţie, spălare de bani în legătură cu infracţiuni de corupţie, toate în formă continuată) şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu. Aceasta este acuzată de dare de mită, mai multe infracţiuni de fals şi spălare de bani. Potrivit DNA, Jianu este cea care şi-a folosit influenţa pe care o avea asupra a două societăţi din Bacău, pentru a determina conducerile firmelor să acepte să aducă din China bunurile comandate de Năstase, ca şi cum ar fi fost un import al societăţilor respective. În ceea ce priveşte acuzaţia de şantaj adusă fostului premier, fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun, le-a declarat procurorilor că fostul premier i-ar fi cerut, printr-un avocat, să declare anumite lucruri atunci când va fi chemat la DNA, altfel îi va fi dezvăluită calitatea de ofiţer al Serviciului de Informaţii Externe. Păun este cel care s-a ocupat de achiziţia efectivă a unor bunuri comandate de Năstase în China.
